Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Crima perfectă a comunismului
„Omor cu NUP“, prin politologizare
- 19-03-2010
- Nr. 517
-
Flori BĂLĂNESCU
- POLEMICI
- 2 Comentarii
Certamente, România este o ţară în care cîinii latră şi urşii trec, îşi văd de planurile lor. Aş adnota zicerea: latră pentru că sînt legaţi. Românul generic este deştept peste media europeană, descurcăreţ, primitor, altruist, credincios etc. Românul-recent (pentru a-l parafraza pe dl H.-R. Patapievici) este şi corect politic. Cu cîteva zile în urmă, am dat peste o discuţie aprinsă, la un post de televiziune. Erau invitaţi dl Dinu Zamfirescu – proaspătul debarcat de la şefia tocmai dispărutului INMER (topit, comasat, unit cu forţa, cam pe formula PCR+PSD din 1948, cu fostul IICCR) – şi dl Mihail Neamţu – un susţinător vehement al aripii tismăneano-băsesciene a originalei noastre democraţii. CV-ul dlui Neamţu este impresionant şi ne aşteptăm să ne fie închisă gura cu el, de vreun mentor al domniei sale. Spun asta pentru că însuşi dl Neamţu i-a „închis“ indirect gura lui Marius Oprea cu CV-ul lui Vla-dimir Tismăneanu. Ideea era că V. Tismăneanu are cărţi adevărate, iar atunci cînd rosteşti „comunism românesc“ oriunde pe planeta Pămînt, toată lumea se gîndeşte la Vladimir Tismăneanu, care este, susţinea admiratorul domniei sale, autoritatea nr. 1 în materie de studiu al comunismului (vorba românului de la 1900, este casaţie!). Dl Neamţu, al cărui […]
Înainte de toate, felicit pe autor şi subscriu ideilor sale.
În continuare îmi permit reformularea unor convingeri şi propunerea unei dezbateri pe tema solidarităţii.
Ca participant la Revoluţia din 21-22 decembrie 1989 din Bucureşti, consider că retragerea mea din politică, respectiv din Partidul Alianţei Civice, s-a produs din lehamite: prea multă mocirlă securisto-comunistă ne cuprinsese din toate părţile, riscînd să ne înghită, prin anii 1994-1995! Zădărnicia zădărniciilor, lupta cu morile de vînt – iată motivaţiile calpe autoservite… Am făcut prin această retragere jocul lichelismului despre care scria lucid G. Liiceanu…
Între timp, postcomunismul a tot înflorit în partide şi partiduleţe – patru dintre ele sînt deja parlamentare! – disputîndu-şi puterea şi mimînd confruntările de idei pentru naivi. În spatele acestor aparţii mediatice s-au aflat şi se află lipsa de scrupule, arivismul, dispreţul faţă de morala creştină şi faţă de valorile naţionale.
Ei bine, cred că a sosit timpul de a înfiinţa un curent de opinie realmente anticomunist, întemeiat pe colaboratorii şi cititorii unor reviste precum „Observator cultural“, „22“, „România literară“, „Memoria“ etc. Reactualizînd Proclamaţia de la Timişoara – în special punctul 8 – şi cerînd trecerea prin parlamant şi promulgarea vitalei legi a lustraţiei, o tribună publică on-line ar putea oferi oricare dintre aceste publicaţii, iar opiniile neapărat semnate (atenţie: nicidecum anonime!) ar putea fi adunate spre a da greutate iniţierii unui referendum naţional necesar, pe de o parte, amnistierii condamnaţilor politic, iar pe de altă parte condamnării abuzurilor şi mai ales a crimelor comunismului, inclusiv a autorilor acestora. Dacă vom trece peste orgolii mărunte, peste avantaje vremelnice, peste idiosincrasii culturale şi religioase avem şansa de a oferi urmaşilor noştri un exemplu de solidaritate întru curăţirea din temelii a edificiului social de ciuma roşie care a fost şi a rămas comunismul. Fără un proces real al acestui îngrozitor experiment ce-a atins în lume cifra minimă 313.519.000 de victime, climatul politico-social nu se poate însănătoşi în România!
Marius Oprea şi alţii ca el trebuie lăsaţi nestingheriţi să lucreze!
buna ziua, sunt elena luminita si va scriu din italia…..impresia mea este ca in romania nu a fost un comunism adevarat ci o dictatura….este mare diferenta dintre comunismul adevarat si dictatura dupa parerea mea