Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Cristian Mungiu către Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii: „De ce suntem trataţi la categoria şi alţii?“
Textul integral al scrisorii deschise; UPDATE: răspunsul ministrului Culturii
Despre priorităţi Stimate domnule Ministru, Mă adresez dvs. în următorul context: după cum ştiţi, recent a fost promulgată legea care interzice activităţile în clădirile cu risc seismic. Cu această ocazie, s-au închis în Bucureşti ultimele trei cinematografe cu săli de peste 350 de locuri: Patria, Studio şi CinemaPRO. Erau ultimele săli din Capitală unde mai puteai aduna un pic de public – atât cât a mai rămas pentru film românesc, european şi non-mainstream-hollywoodian. Căci foarte mult public pentru asemenea filme n-a mai rămas – după ce, în ultimii 25 de ani, din raţiuni de management catastrofal şi de privatizări dubioase, s-a distrus încetul cu încetul întreaga reţea de peste 600 de săli de cinematograf pe care o aveam în 1989. Odată cu ea a dispărut iremediabil şi un întreg public pentru care cinematograful însemna o sală mică, apropiată de casă, unde mergi special ca să vezi un film anume – şi nu mall-ul unde te duci să mănânci un hamburger şi să mai vezi lume, iar dacă tot eşti acolo, intri la multiplex să vezi şi un film care se întâmplă să se dea la ora aia. Desigur, bine că s-au închis aceste săli de vreme ce erau în pericol […]
In urma vu cateva zeci de ani frecventam sala de la Cinemastud, Casa studentilor Bucuresti ,si cinematografele. Astazi nu mai sunt la curent decat intr-o mai mica masura cu arta filmului. Totusi ma intereseaza cinematografia romaneasca ,noul val, si regizorii foarte telentati care s- au afirmatin ultimii ani.
Abordarea Dvs este corecta si punctele de vedere pot fi sustinute cu argumente nenumarate.
Doresc sa adaug intr-un context mai larg ca ceea ce s-a intamplat cu cinematografia este urmarea directa a distrugerii intrgii economii a Romaniei.Din2000 de fabrici mari mai exista vreo 20.Firava economie romaneasca nu poate sustine educatia .Nivelul umilitor al televiziuniunilor a daramat si ceea ce mai exista . Din pacate o parte din oamenii care apreeciaza arta cinematografica nu au mijloace financiare .Cei care pot sa-si permita cateva filme pe luna merg la mall si inghit subproductii straine odata cu floricelele. Mai sunt si filme bune ,personal insa nu pot suporta mirosul specific nici ideea de a mesteca porumb si cultura in acelasi timp
.Cred ca la conducerea culturii s-au aflat cu exceptii oameni fara ideea de management cultural si in cele din urma stiinta de a scoate profit cultural si chiar financiar ,care in cazul cinematografiei s-ar fi putut baza pe marele talent al catorva oameni si premiile surprinzatoare dar meritate ale acestora.S-a pierdut odata in plus o mare oportunitate.