Criza latentă şi dezgheţarea clivajelor

  • Recomandă articolul
Anul care se încheie a stat sub semnul unei crizei politice latente: 2014 a început cu criza USL şi se încheie cu criza PSD. Chiar dacă noul guvern Ponta a obţinut o largă majoritate în Parlament, cu cele 377 de voturi favorabile contra 134 împotrivă, instabilitatea politică pare să fie dominanta anului ce vine. După alegerea lui Klaus Iohannis, votul de încredere pentru noul guvern Ponta (aşa-numitul guvern Ponta IV) pune România în faţa unei noi coabitări. Şi dat fiind că pînă acum România a cunoscut doar coabitări conflictuale, este greu de crezut că următoarea coabitare va fi una de catifea. Cele două perioade de coabitare precedente, care au marcat ambele mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, au fost mai degrabă campanii electorale permanente. Atît coabitarea cu PNL, dintre 2007-2008, cînd prim-ministru era Călin Popescu-Tăriceanu, cît şi coabitarea cu USL, pînă în februarie 2014, iar apoi cu PSD, pînă la sfîrşitul celui de-al doilea mandat au fost nu doar prilejul unei competiţii electorale continue, dar şi dovada unei crize politice latente pe care politicienii nu au ştiut să o administreze. Criza latentă, al cărei fundament se găseşte în fondarea violentă a noului sistem politic românesc în 1990-1992, riscă să se […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }