Cronica unei morţi anunţate

Tatiana Niculescu Bran este, între altele, jurnalist – timp de aproape zece ani a fost redactor la Radio BBC (secţia română de la Londra) – şi a debutat ca prozatoare în urmă cu cîţiva ani, cînd, în toiul mult mediatizatului scandal de la Tanacu, a publicat un roman-anchetă ce pornea chiar de la evenimentul cu pricina. De aceeaşi factură realist-problematizantă sînt şi alte două producţii literare ulterioare ale autoarei: romanul Cartea Judecătorilor şi piesa de teatru Brâncuşi contra SUA. Odată cu romanul Nopţile Patriarhului – recent apărut, întîmpinat de cronicari cu bunăvoinţă, dar (zic eu) inadecvat citit –, proza Tatianei Niculescu Bran pare să confirme „aşteptările“ unor critici cu mici manii clasificatoare, care, cu condescendenţă, n-au ezitat să-i aplice etichete precum „proză jurnalistică“, „proză-document“, „literatură (deocamdată) în afara mainstreamului“ şi altele asemenea.   Dacă un roman e scris de un jurnalist şi preia, în ţesătura-i narativă, fapte întîmplate în realitate, atunci musai să avem de-a face cu o „proză jurnalistică“ – o proză care, chiar dacă profesionist scrisă, nu e subsumabilă mainstreamului, ci se situează undeva, într-un interval obscur, între literatură şi paraliteratură. E o atitudine comodă în faţa unui text mai consistent decît ar părea la o prea repede […]