Cuba şi România, România şi Cuba

No news, good news – se zice prin mediile jurnalistice. Nu nu doar în cele anglo-saxone. Evenimente politice, cataclisme, catastrofe, în general ceva de rău. Dacă sînt doar veşti/ştiri bune, hm, astea nu prea contează. Deţin capul de afiş şi fac rating doar veştile rele. De care, din păcate, nu am dus şi nu ducem lipsă. Cu un vers al poetului – ieri apreciat, azi ignorat – Geo Dumitrescu, „doar veşti rele mai aştept“. Poeţii ştiu ei ce ştiu. Ani în şir, anumite ţări au avut întîietate în privinţa veştilor rele. Sigur că nu Elveţia, unde toate merg realtiv bine şi surprizele sînt rare. Dar alte ţări au clocotit. Dacă nu a fost în cauză Corea sau Algeria, apoi a fost zi de zi ceva cu Vietnamul, mai acum cîteva decenii, cînd mai ’68 dădea şi el peste cap o lume, nu doar Parisul. A fost şi Iranul, apoi ba războaiele din Irak sau Afganistan, ba cîte o ţară africană care dădea bătăi de cap ziariştilor şi cancelariilor occidentale, ba era un atentat la New York, ba URSS-ul se prăbuşea şi era zi de zi în atenţia lumii întregi. Apoi, problema n-a mai fost de interes. Şi s-au ivit alte […]