Cultul prieteniei

S-a dus discret dintre noi, la „doar“ 99 de ani, asa cum a si trait. Inca un pic si atingea suta. Nu a decis ce si cum, asa i-a fost dat. Un om de o mare gingasie sufleteasca, intr-un secol al tuturor huliganismelor. Un om de o mare bunatate, intr-o lume cu totul nebuna. Un om de vasta si multipla cultura, grefata pe o sensibilitate de prim rang. Poet ermetic si cronicar cinematografic impenitent, truditor traducator si erudit critic si istoric de arta, om de lume, dar si de biblioteca, Barbu Brezianu incheie sirul lung al marilor „spiristi“ din secolul al XX-lea – falanga de clopotitoare nume pe care liceul bucurestean „Spiru Haret“ le-a livrat culturii romane, de la Constantin Noica, Mircea Eliade si Alexandru Paleologu, pina la Nicu Steinhardt, Alexandru Elian, Petru Cretia si Octavian Paler. Ca sa pomenim doar de cei ce nu mai sint. Discret si cuviincios, bonom si vesnic surizator, gracil si manierat, dar sever si taios la nevoie, Barbu Brezianu a lasat in urma lui o graitoare lectie de cum se poate trai frumos in vremuri urite. Se pot gasi alternative si solutii, chiar si acolo, chiar si atunci cind speranta se retrage intr-o deznadajduita […]