Cultura, politica, resentiment

Context si toleranta Citesc, la sfatul unui prieten, un articol din Dilema de acum citeva saptamini, intitulat Vigilenta resentimentara si semnat de Andrei Plesu. Articolul vizeaza eseul meu despre recenta carte a lui Mircea Cartarescu, Pururi tinar, infasurat in pixeli („Modelul Cartarescu“ versus „modelul Patapievici“. Discursuri culturale si alternative politice in Romania de azi, aparut in Observatorul cultural, iulie 2003). In acel eseu nu recenzam propriu-zis volumul lui Cartarescu. In fond, nu mi-am propus sa scriu o recenzie. Voiam mai curind sa pun in lumina o anume valoare exponentiala a cartii prin contrast cu opera altui autor, H.-R. Patapievici. Scopul era acela de a distinge, dincolo de inevitabilele puncte de intersectie – care exista, dar care cad pe un plan secund, din punctul meu de vedere –, doua modele culturale si implicatiile lor politice. Si unele, si altele mi se pareau, din unghiul din care priveam problema, plauzibile. In alte cuvinte, opozitia de care vorbeam si pe care o descriam nu doar in termeni estetici, ci si „ideologici“ era pertinenta. Cum se spune, contextul sfinteste textul, iar in contextul si prin prisma in care eu ii citeam pe cei doi scriitori, asa stateau – si stau – lucrurile. Din perspectiva […]