CUM POATE INCEPE REFORMA INSTITUTIONALA IN CINEMATOGRAFIE (II)C

Andrei Gorzo, meriti laude de la patria filmica pentru fapte de arme cum azi nu ne mai e dat sa vedem! Mi-aduc aminte ca, pe la inceputul secolului, in momentul solemn al lansarii unui festival, la conferinta de presa inaugurala, te-ai ridicat de la prezidiul salii „Elvira Popescu“ si ai avut curajul fara precedent si niciodata egalat de alti membri ai comisiilor sau juriilor de resort… Da, m-am dezis… Nu te-ai dezis, ai facut public un dezacord cu o imixtiune… …a patronului Festivalului DaKINO. Fiind implicat din culise presedintele – cum se intitula in acele vremuri – de la CNC. Asta n-avem de unde sa stim. Eu am primit telefon doar de la regizorul unui scurtmetraj realizat cu banii CNC si apoi am avut de-a face, bineinteles, cu patronul DaKINO, care a decis totusi sa includa in selectie filmul care mie mi se paruse sub orice standarde. Film si regizor care nu merita pomeniti, fiindca intre timp a intervenit un fel de ecarisaj al mini-istoriei. Iar acum aproape doi ani – reiau aceasta Laudatio – ai fost membru al „singurei comisii competente si non-mafiote din istoria concursurilor CNC“, cum ii spun mereu. N-a fost o poveste fericita pina la capat. […]