Cum să rezişti tentaţiei de a părăsi ficţiunea

„Incapable de m’affranchir tout à fait du réel, je produis une fiction involontaire, je cherche l’angle qui me permettra de m’approcher encore, plus près, toujours plus près, je cherche un espace qui ne serait ni la vérité ni la fable mais les deux à la fois.*“ (Delphine de Vigan, Rien ne s’oppose à la nuit)     Să scrii pentru a-ţi vindeca rănile, pentru a te reconcilia cu trecutul, pentru a pune pămînt peste mormîntul unui prieten, îndepărtîndu-te şi întorcînd pagina în mod definitiv, categoric – iată, parafrazat, credoul literar pe care romancierul şi jurnalistul francez Sorj Chalandon îl împărtăşeşte într-un interviu, vorbind de ultima sa carte, Retour à Killybegs (Întoarcerea la Killybegs), publicată la Editura Grasset. Autorul reia un subiect deja tratat într-una din precedentele sale cărţi, Mon traître (Trădătorul meu), apărută în 2008, sursa de inspiraţie fiind aceeaşi: prietenul său, Denis Donaldson, devenit în roman Tyrone Meehan, militant pentru independenţa Irlandei de Nord şi membru al IRA, este asasinat de un grup al aripii radicale a acestei armate, după ce se descoperă că fusese colaborator al serviciilor secrete britanice. Deşi naraţiunea se construieşte în jurul aceluiaşi personaj, modalitatea de a trata acest subiect este cu totul diferită de […]