Curs special de arhitectură a romanului

Marisha Pessl a debutat spectaculos în 2006, la nici 30 de ani, cu un roman-mamut, Curs special de fizica dezastrelor, însoţit de elogiile criticilor americani. În cîţiva ani, romanul a fost tradus în 30 de ţări, a pătruns rapid şi pe piaţa europeană: în 2007, traducerea a fost lansată la prestigioasa Editură Gallimard, în prezenţa autoarei, şi a rămas în atenţia presei literare timp de cîteva luni, iar la sfîrşitul anului, în topul revistei Lire, „Cele mai bune 20 de cărţi ale anului“, s-a situat între cele trei finaliste la „Roman străin“. „Complexul Salinger“ şi sindromul „jény“ În avalanşa de cronici şi recenzii, poziţia cea mai interesantă a avut-o François Busnel, în corespondenţa din Statele Unite („Nouveau «jény». Rencontre Marisha Pessl“, L’Express, 29.11.2007), o prezentare cu gust înţepător, prin maliţia picurată exact unde trebuie ca să genereze dubii faţă de adevărata o-pinie a criticului: admiraţie elegant reprimată sau ironie subtextuală nimicitoare? Criticul francez face un joc de cuvinte între „génie“ şi născocitul „jény“ (prin abrevierea „jeune écrivain new-yorkais“) ce desemnează un sindrom al literaturii americane de azi: New Yorkul a devenit, după 2001, noua Atenă, lansînd periodic cîte un tînăr romancier suspectat de genialitate, căruia îi face un portret-robot: are […]