Daruit cu har

Daca vreti sa vedeti cum arata o biografie de pictor daruit cu har (cu placerea transfigurarii unui ciob de realitate), mergeti la Cazino! Acolo veti vedea cum peretii somptuos decorati ai Casei Vernescu, recuzita hipnotica a instalatiilor sale de joc, atmosfera perfida si excitanta a figurantilor din cazino sint realmente dejucate de caleidoscopica retrospectiva a pictorului Virgiliu Parghel (n. 1954). Nu cred ca din lista (pe jumatate discutabila, insemnind derapaj comercial) a expozitiilor incepute din 2002 la Casa Vernescu s-a mai obtinut acest efect de „mana picturala“. In general, expunind 170 de lucrari (uleiuri, pastel, acuarela – formate medii) poti usor risca efectul de redundanta si devoalarea mecanismelor „de serie“. Nu este deloc cazul cu aceasta ampla colectie de artist. Putem vedea borna Autoportretului din atelierul Liceului de Arta din Iasi, datat 1971, si temele picturii lui Virgiliu Parghel pina in 2007. Iata cum, pe parcursul a mai mult de trei decenii de travaliu artistic, simti la Parghel inrodirea poftei de lucru. Este o energie rascolitoare, dar fara sarcasm germanic-expresionist, ci cu o anume tandrete optimista, cu care artistul metabolizeaza pictural trecerea lui prin viata. Se poate intocmi (printre alte posibile inserieri de chipuri si motive) o geografie foarte colorata […]