Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„De ce votez“
Memento pentru Andrei Cornea
- 10-09-2010
- Nr. 541
-
Alexandru MATEI
- Politic
- 19 Comentarii
Acest text aparţine deopotrivă domnului Andrei Cornea şi mie. El a apărut în 25 noiembrie 2008 în revista 22, ca o reacţie polemică a textului meu intitulat De ce nu votez. Acum, nu fac decît să-l reiau (el se află pe site-ul revistei 22), chiar dacă nu integral. Eu voi interveni în paranteze şi la final. Iată aşadar ce spunea un intelectual român matur şi onest în urmă cu mai puţin de doi ani: „În ultimul timp, o moda pernicioasă se răspîndeşte printre intelectuali şi scriitori: votul de pe 30 noiembrie nu are rost. (…) Cum se ştie, absenteismul este mai mare în mediul urban decît în cel rural şi la oamenii tineri mai mult decît la pensionari. Aşadar, PSD are toate şansele să cîştige din absenteism (chiar aşa?). Or, eu nu vreau ca acest partid să cîştige alegerile şi nu mi-e indiferent dacă se întîmplă acest lucru: nu vreau ca partidul dlor Iliescu şi Năstase – aceste toxine ale vieţii politice româneşti – să guverneze pe faţă (în ultimii doi ani a făcut-o tacit). Nu vreau ca, la grămadă, partidul minimalist al nababului Dan Voiculescu să cîştige alegerile. Dacă vreun om onest mai are dubii de ce nu […]
@lsradu: hahaha! cu logica asta trebuie ca suntei din electoratul lui Nicolae Guta!
Prietene, in timpul mandatului lui Basescu am intrat in UE. Iar asta e suficient ca sa-l votezi din nou. Totusi iti dai seama, cred, ca a scrie articole despre cum nu mergi tu la vot e cam ca o compunere de clasa a 8-a…
Ok, ţi-ai păstrat ironia. Sigur că, în principiu, nu se pot face judecăţi în termeni contrafactuali. Dar să trecem, chiar n-are rost aici…
Nu-l acuz de redundanţă – oricum il s’en fout – pentru că în bună logică nu poţi acuza un intelectual public care îndeamnă DOAR la vot că îndeamnă la votul pentru un anumit partid. L-a numit, putea să n-o facă, dar îşi pierdea argumentele, în speţă opoziţia aia veche, din 90 încoace, dintre ţăranii proşti care merg cu FSN versus orăşenii deştepţi care merg cu CDR (adică PSD – PDL, în capul lui).
Îndemnul meu la neparticipare la vot e un act politic (ce altceva ar putea fi?) Direcţionat, spui tu. Adică? Nu sînt sigur că înțeleg (și mă simt inconfortabil cu asta…)
Alexandru, eu spuneam doar ca nu se pot face judecati in termeni de \”ce-ar fi fost, daca…\”. Dar nu ma mir ca nu m-am facut inteles, cita vreme nu mai detin proprietatea termenilor nici cit sa-mi dau seama ca prin \”confort cert\” am comis un pleonasm.
Pe de alta parte, nu inteleg de ce nu-l acuzi pe Andrei Cornea mai degraba de redundanta. Spun asta pentru ca nu e nevoie de cunostinte de pragmatica, ci doar de bun simt, pentru a-ti da seama ca afirmarea unei optiuni politice din partea unei persoane publice constituie un indemn la vot in directia respectivei optiuni. A nu recunoaste asta mi se pare fie o dovada de ipocrizie, fie o dovada de naivitate.
Iar daca tu consideri ca neparticiparea la vot e tot un act politic, atunci si indemnul tau la absenteism e tot un indemn directionat, la fel ca in cazul lui Andrei Cornea.
Teo, conform desfășurării logicii tale, a consecințele prezenței foarte scăzute la vot ar fi devenit realizarea unui univers paralel, de dorit în raport cu cel în care mai mulți au participat la vot.
Apoi, la fel de important, puteam greși eu. „Confortul cert” (ăsta e un pleonasm) nu însemna decît adecvarea unui act – a nu merge la vot – cu convingerea că nu există o motivaţie suficientă pentru a alege a în loc de b sau c. Dar ideea cu admiratul drobului de sare e bună, altfel: păi din implicare politică ajung, uşor, la o „contemplare” estetică a concurenţei între portocaliu, roşu şi galben.
Pe de altă parte, puteam să nu am dreptate; dar era greu de presupus la sfîrşitul lui 2008 că lucrurile aveau să se schimbe în bine cu PDL. Cu PSD nu votam din cauza lui Geoană, iar PNL-ul avusese un ministru al educaţiei lamentabil. A, sigur, poţi vota oricînd cu oricne partid lipsit de şanse, e ok.
Pe deasupra, însă, articolul domnului Cornea n-a fost doar un îndemn la vot, principial, pe marginea căruia se putea discuta, ci un îndemn pentru a vota cu PDL, în vereme ce absenteismul promovat de mine era rău doar ca fiind anti-PDL. Marea problemă tocmai aici era.
A nu merge la vot este, fireste, o optiune normala, in vremuri normale. Acum, la ultimele alegeri, insa, cei care nu s-au prezentat la vot, au favorizat, cu sau fara voia lor, partidul care, in cele din urma, a „castigat”. Iar acum tragem ponoasele! Iarasi: in principiu, sunt de acord ca „oferta” n-a fost deloc teribila. Si totusi, indiferent cine altcineva ar fi devenit presedinte, E ABSOLUT SIGUR CA NU L-AM FI AVUT PE DL. BOC PRIM MINISTRU! Deci, oricum ar fi fost mai bine!
Alex, eu nu stiu care ar fi fost consecintele unei prezente scazute la vot. N-am acces la universuri paralele. De aia cred ca a contempla drobul de sare e un act artistic sau intelectual, dar nu politic. Nu ti se pare inadecvat la situatia respectiva?
Iar cind vorbeam despre narcisism nu ma refeream la decizia de a face public un astfel de act, ci la confortul cert de a sti ca a posteriori ai dreptate, indiferent ce s-ar intimpla. Eu cred ca tocmai cei care au votat intr-un fel sau altul au ales indoiala, au ales sa nu stie niciodata care ar fi fost cea mai buna alegere.
Mie mi-ar fi placut ca peste 95% din cei prezenti la scrutin sa-si fi anulat buletinul de vot din proprie vointa. Sint constient insa ca e o utopie, la fel cu ideea dumneavoastra de prezenta sub 5%. Mai mult, atitudinea celor citeva mii de persoane din orasul meu, care au actionat in acest fel, a fost ulterior luata in bascalie chiar si in presa locala.
Alegerile ar fi fost validate și cu 5%, desigur, dar cu ce consecințe? Simbolic, ar fi fost niște alegeri eșuate, pentru cei propuși la vot.
Da, în cazul meu, e și un exercițiu de narcisism, în calitate de autor, dacă privești din perspectiva psihologică. Dar nu cred că asta e foarte important aici. Există certitudini în îndoieli, atîta vreme cît unele și celelalte converg în decizie și act. A nu merge la vot presupune o decizie și un act, tot așa cum a nu fuma o țigară cînd ești fumător presupune tot o decizie – iar cînd aceasta e publică, și narcisism.
Înainte de 1989, era oficial permis să spui și nu…
Poate ai fi ales daca, la fel ca in cazul unui referendum, alegerile ar fi solicitat un anumit prag pentru a fi validate. In cazul de fata, mi se pare doar un exercitiu de narcisism, pentru ca oricind indoiala are certitudini pe care n-o poate avea nici o alegere.
Iar a nu merge la vot nu era interzis inainte de 1989. Presupunea riscuri, dar nu era interzis.
@alexandru matei: dar cine a spus ca PDL nu e urmasul PCR? Nu s-a numit PD-FSN? Pe site-ul lor asa scrie. Sa facem putina istorie: in 1991 FDSN s-a rupt din FSN, si a devenit mai tarziu PDSR apoi PSD, dupa fuziunea cu PSDR-ul lui Athanasiu. Deci PD, acum si L, e continuatorul direct al adevaratului FSN, ex-PCR, fara Iliescu, ce-i drept.
Stimate domnule Boghe,
Greșiți într-un punct esențial: eu am ales. A nu merge la vot reprezintă o alegere, și încă una interzisă înainte de 1989. @@ decembrie 1989 a adus și dreptul de a nu merge la vot.
Nu e opțiune definitivă, dar eu nu cred că a merge mereu la vot înseamnă să preîntîmpini regresul democrației. În orice caz, decît să mergi la vot votînd din prejudecată (PDL cu orice preț, pentru că nu e urmașul PCR și are un lider maxim), mai bine nu mergi deloc, din îndoială. E și aici un fel de a exploata libertatea pe care am cucerit-o.
pe ce s-a bazat alegerea? pe ce se bazeaza acum? ce ati „realizat”? desigur, in afara de convingerile dlui cornea despre cat de toxic e conceptul de autonomie (mai ales universitara). si nu doar a dumnealui, ma tem.
@andrei boghe – Sambata, 11 Septembrie 2010, 13:12
Da domnule Boghe sau cum va numiti, consider un sentiment de superioritate sa dai sfaturi altora „cum sa voteze” sau ” sa voteze”. Nu am votat in 2008 pentru ca aveam de ales intre niste imbecili ( vad ca va place termenul) de toate culorile politice. Imbecilitate ar fi fost sa votez un politruc redus numai ca facea parte dintr-un anume partid si nu din altul. Va asigur ca cei ce regreta acum ( si nu sunt putini) sunt cei ce au votat din spirit de turma.
Si, a propos de comentariul dvs in ceea ce priveste postarea mea: confundati o parere cu o sentinta. Daca nu vedeti diferenta atunci cred ca va incearca si pe dvs un mare sentiment ( ca sa nu-i spun complex) de superioritate.
Evident, ca pe primul meu comentariu, il puteti considera si pe al doilea „aberatii si imbecilitati”.
Este o sentinta sau o parere?
Ah, uitasem ca nu faceti diferenta….
Fireste, e privilegiul lasitatii sa poata critica, retrospectiv, curajul unei optiuni civice. E usor sa vorbesti `dupa` despre alegerea pe care a facut-o un altul de vreme ce tu nici macar n-ai avut curajul de a alege. Avantajul, iluzoriu, e ca poti poza intr-un fel de mare intelept. Fireste: cum poti gresi atata timp cat nici macar n-ai incercat?! Dezavantajul, imens, si rasfrant asupra societatii in ansamblu, e ca in felul asta, spunand tot timpul ‘pas’, nu se va realiza niciodata nimic. Raman cu dl Cornea.
Despre imbecilitati de genul `a da sfaturi despre „cum sa votezi” sau pur si simplu „sa votezi”, denota un sentiment de superioritate evident’, din comentariul de mai sus, nu e chiar nimic de spus. Ca sfera publica nu e pt. toti nu e ceva nou. Dar sa debitezi aberatiile astea intr-un comentariu de forum, adica sa sustii ca nu se pot da sfaturi sau face sugestii dar sa dai tu sentinte public (nota bene: sentinte, nu sfaturi) e un caz flagrant de self-contradiction.
Daca Andrei Cornea se ia in serios ca analist politic, va raspunde, asa e normal – o (auto)introspectie ar fi salutara.. Daca e doar propagandist PDL, tace, nu raspunde, nu se „coboara” la „nivelul” lui Alexandru Matei – Cel Galcevitor si Hartuitor.
Imi amintesc de perioada premergatoare alegerilor din 2008 si de indemnurile hei-rupiste ale unora si altora: votati pe X si nu votati pe Y. Indiferent de afinitatile politice ale unei persoane, indiferent de motivatii, cred ca a da sfaturi despre ” cum sa votezi” sau pur si simplu „sa votezi” ( eventual nu), denota un sentiment de superioritate evident. Una este sa spui de ce ai ales tu sa te duci la vot sau nu si de ce ai ales un anumit candidat si nu altul si alta este sa le explici si celorlalti ca asa trebuie si ei sa faca, asa este cel mai bine, „voi „nu intelegeti ca va uitati prea mult la televizor sua prea putin, dar „eu” stiu ce este bine ca sunt mai destept ca voi!
Din fericire nu am primit nici un sfat pretios de acest tip de la cei apropiati; inseamna ca inca ma bucur de ceva respect din partea prietenilor ce nu ma considera incapabila sa iau singura o decizie. Nu pot spune acelasi lucru despre prietenii si cunostintele domnului Andrei Cornea….ma intreb daca i-au urmat sfatul….
Maria, Cred că domnul Cornea nu o să răspundă pur şi simplu, şi poate că aş face la fel în locul dânsului.
Un remember necesar. Domnul Andrei Cornea are trei variante:
– sa-ti raspunda si sa spuna ceva de genul „am fost un dobitoc”;
– sa-ti raspunda si sa spuna ca „PDL-ul este marele meu amor” – nu te pui cu dragostea… oarba… boanta…cand te loveste, esti legat fedeles de zidul palatului cotrocenist;
– sa nu-ti raspunda („bai, da’ cine e si asta, Alex Matei? si ce vrea el? de unde a aparut?”).
Sint curioasa ce se va intampla.