Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
de-clic(k) / atelier deschis. Trumparianismul
- 27-01-2017
- Nr. 857
-
Bogdan GHIU
- Rubrici
- 1 Comentarii
Odată cu victoria și, mai ales, cu wagneriana instalare ca președinte al SUA, Trump devine altceva decît un nume: nu o doctrină, ci un acronim, o emblemă, ceva între trust și (se) tromper (a înșela și a te înșela, în franceză), un spațiu semantic înșelător, ambiguu, dar furtunos, și care pare la fel de imediat și la îndemînă ca o traversare a deșertului, nefiind, totuși, la fel de vast precum America. Îi voi spune, de azi înainte, nu „trumpism“, ci trumparianism: neo-arianismul zilelor noastre, „blonzirea“ Americii. Prea mulți blonzi, totuși, la învestire. Să nu cădem însă în bancuri cu blonde. Ar fi o prostie. Dar lucrurile trebuie întotdeauna să poarte un nume. Însă și caricaturizarea, mult prea la îndemînă, constituie un pericol: acela al facilității de gîndire. M-am uitat și eu, pe sărite, la ritualurile de ungere prezidențială și mi-am dat seama că nu sînt deloc goale, sau doar așa cum trebuie să fie toate inițierile și cum este puterea: menite să te facă să simți simbolul în carne, să intri în pielea simbolului. Ceremoniile de învestire, deci de devenire-putere, mai mult, autoritate, sînt o tortură prezidențială, care pare a pune la încercare, sub forma unei pedepse ironice, anduranța, capacitatea […]
Dark age…. Un răspuns scurt al unui membru în camera britanică la prezentarea legii Brexit al premierului Tereza May. Joi în faţa partidului republican în Pensilvania / SUA premierul Tereza May era în funcţia/ poziţia de partener junior al SUA, ca W. Churchill la Yalta 4.02-11.02.1945 / Algeria 1942. Prezentarea de faţă a lui B.C. e „adevarată”. Nu trebuie să fim de meserie istorici sau experţi în conflictele secolului 20. Trăim zile şi vremuri „interesante”, aşa cum e prezentat cool în textul de faţă.
…”…. numai o Europă se poate compara cu America, de orice fel. Aceasta a și fost ideea care a împins la constituirea acestei Europe. Europa, ca entitate, trebuie nu distrusă, ci reimaginată………”…
România cu un BIP de 175 de miliarde Euro (datoria publică la Atena e de 300 de miliarde Euro) şi economiile mari la scară mondiala, SUA cu peste 15.000 de Dolari (Bundesrepublik D. cu 3000 miliarde Euro) nu sunt „omologe”.Nimic nu este omolog între Grindeanu /Dragnea şi Donald Trump. Cum se poate reinventa proiectul nostru comun UE 1957-1989-20117-2017, fără sa răsturnăm prea mult din cea ce a adus roade bune? Eliberarea 1989 naţiunilor din estul continentului, aderarea 2004 / 2007 la UE al fostelor state „socialiste” la UE a oferit şanse noi unui continent întreg. Ce e de păstrat 2017 în orice caz, la ce se poate renunţa imediat?
… „… este singura țară-lume suficient de mare ca să-și permită luxul și rigorile izolaționismului sau măcar iluziile lui temporare. Numai America poate încerca asta. Națiunile europene, nu. Sînt prea mici ca să poată să-și fie singure piețe…. „….
Jobs, jobs sunt soarta lui Donald Trump. Jobs, jobs … Paris /Franţa- Front National aprilie-mai…. Italia /Roma-Bepe Grillo … Olanda /Wilders-martie. E ceva putred în (Hamlet)…..
Trăim vremuri fascinante. UE e la răscruce. Schengen e suspendat din 3 în trei luni (libera circulaţie a cityenilor în UE – un pretext subtire pentru BREXIT). E anul alegerilor, e anul agitatorilor politici de tot felul (..identitatea… mişcarea identitară… ministerul culturii şi al identităţii naţionale/ Bucureşti 2017…). Ciorba nu se mănîncă atit de fierbite cum e gătită. Am rămas uimit cînd am văzut (la sfîrşitul secolului 20) cum la Jazz se bate toba pentru origine /identitate.. pentru etno-jazzul pe continentul nostru. Era o propagandă politică în detrimentul jazzului. Deci şi aici….
Ce se poate rezolva cu ziduri /SUA-Mexic, cu sărma ghimpată / Ungaria-Serbia?
Echilibru e un termen fals, des folosit, pentru echilibru ecologic (cîteva perioade glaciare pe globul nostru, de cîteva ori un continent Gondwana… Wegener…), economic, politic….
Diferenţele, deosebirile sunt caracteristice economiei de piaţă. Nu numai consumatorii aleg şi disting înainte de a decide. Dezechilibrul, deosebirile sunt reale de cînd e omenirea, de 12.000 de ani, cum arată săpături arheologice în Turcia /Sud-est. Unii au fost primii, au încercat, au inventat. Inainte de vase ceramice locuitorii construiau clădiri /rondeluri masive de piatră ( pentru?…ceremonii… un fel de templu.. loc de întîlnire??..). Locuitorii se întîlneau, se organizau pentru acest efort imens. Ce s-a schimbat după 12.000 de ani?
Europenii au fost salvaţi de două ori de SUA în secolul 20 ( Declaraţia de război decembrie 1941, Antonescu /Bucureşti declară război SUA.. … ). Azi SUA îşi redefineşte rolul în lume. Bine. Vom vedea. Made in Gemany a fost impus de britanici (secolul 19 Victoranian, e secolul britanic cu descoperiri, inovaţii, industrializare, războaie coloniale, comerţ mondial, flota dominantă, etc.) pentru a deosebi produsele noului concurent Kaiserreich (1871-1914) de cele britanice, dominate în secolul 19.
Dark age…. e într-adevăr situaţia industrială în UK 2017 şi în ochii electoratului (forgotten people /D. T. …. deplorabile people spunea în public doamna Hilary Clinton … with trash în ochii ei fixati /plini de $$.. …) lui Donald Trump (bible belt, statele de porumb..).
Să rămînem pe continentul nostru. Jobs jobs lipsec de foarte mult timp în sud-estul mediteranean- balcanic al UE. Tsipras/Atena 2016, Fillon/Macron-Paris 2017, la Roma, Lisabona… pîna la Bucureşti… promit jobs ( … 3 milioane jobs noi… luăm sezonierii înapoi în ţară.. … Bucureşti 2016…).
Cine crează jobs? Cum? Unde? Cînd?
La arte TV (28 minute- Elisabeth Quinn, invitati) stînga franceză acuză pe scurt: în Bundesrepublik D. ( Agenda 2010/ SPD-Schröder /Rot-Grün, azi Merkel& SPD Gabriel) s-au creat milioane de Minijobs prost plătite, sub limita de existenţă (estimări pînă la 20% din jobs, … din cele 43 milioane jobs 2016 în Bundesrepublik D. azi). Pentru stînga franceză vecinii de peste Rin nu au fost (F.Hollande) nu sunt un model cu viitor în Franţa (azi Hamon, Melenchon..). Ce va urma în aprilie-mai 2017 în Franţa /Paris (pensionare timpurie, lipsă de jobs pentru tineri / banlieu, deficit public, datorii publice, centrale atomice defecte)?
UE e scindată 2017 din multe motive. In sud-estul continentului Euroland nu crează, nu e un model pentru jobs. Competitivitatea industrială, economică a stagnat, a scăzut 2008- 2016 în Italia, Grecia, Franţa, etc. Nimic nou în sud- est-balcani ( nu sunt întrebări 2017 la Bucureşti… 3 milioane sezonieri împrăştiaţi pe tot continentul după 1990…..)!
Bratislava 2016 /aliatii Vişegrad se cred în pas cu mişcarea „identitară”. Suveraniştii- naţionalisti de la Varşovia, Bratislava, Budapesta ca noii aliaţi pentru Bucureşti (preşedinţia României în UE ante portas)?
Nu cred că domeniul politic e singur decesiv pe termen mai lung. Job, Jobs a promis Donald Trump 2016. Jobs jobs decide 2017 în Franţa … ?
Surprinzător e viteza cu care SUA/D.T. se distantează/ divorţează 2017 de organizaţiile/ contractele multinaţionale /internaţionale (TTP Asia… WTO?…) pe care SUA în mare le-a iniţiat (Wilson 1919 Völkerbund, ONU 1945 Roosevelt, GATT, WTO) în secolul 20 ca firewall.
Să începem la Bucureşti. UE nu se dizolvă 2017, se transformă, se reorientează, se regrupează, ca în tot timpul 1957-2017 existenţei sale. Uniune vamală e de mult timp un model favorizat la Londra /UK, în loc de UE (modelul francez, intergare politică, administrativă) , pentru continentul nostru. E de preferat azi? E o soluţie /alternativă pentru Bucureşti 2018 -2021? Turcia e de mult timp în Uniunea vamală cu UE. Mîine? … cîndva …. Rusia?
Care şanse la Bucureşti, care riscuri? Cine scrie?