de-click. Dacian Cioloș are dreptate. Să-l ajutăm s-o „coboare în fapte“
- 11-11-2016
- Nr. 848
-
Bogdan GHIU
- Rubrici
- 1 Comentarii
Premierul (actual și virtual, căci propriu‑zis „candidat“, cum continuă să-l califice presa, nu-i putem, totuși, spune) Dacian Cioloș a avut în cadrul mitingului PNL de duminică, 6 noiembrie, o intervenție interesantă, cu cel puțin o inflexiune care merită remarcată și chiar analizată, cu atît mai mult cu cît constituie – spre onoarea lui și în acord cu propriile‑i spuse – o critică implicită, obiectivă, de facto la adresa a însuși partidului care-l susține, sperînd să se agațe de el, dar față de care, cel puțin discursiv, premierul pare a se distanța deja, cel puțin verbal. Merită să-l ajutăm pe Dacian Cioloș, adică să ne ajutăm pe noi înșine, lărgind și adîncind, adică făcînd vizibilă, evidentă, groapa care, cel puțin discursiv și cel puțin la nivelul implicit al discursului (deci, încă foarte-foarte indirect) îl particularizează, dacă încă nu îl desparte de politica românească as usual, în frunte cu inconsistența de abur (cînd nu de miasmă) a PNL, partenerul politic al PSD. O temă, un apel care a revenit în scurtul discurs al lui Dacian Cioloș, dar și în acela al altui nou-venit, doctorul Leon Dănăilă (care, din păcate, a cedat deja logicii electoraliste), a fost aceea a implicării tinerilor în politică. […]
…. „…..Mai întîi prin vot și apoi cu toate elementele“. Ce vreau să spun este că premierul Dacian Cioloș a spus, sau mai degrabă a atins (sau a tins spre) cîteva lucruri care intră într-o contradicție fertilă, productivă cu starea de fapt (din statul de drept)…. „…..
Să începem cu votarea. Tinerii în era digitală votează ca acum 20 de ani? Mașini de vot ca în SUA, cu un clic? Participarea tinerilor are efecte la scor. Cum se pot mobiliza tinerii cel putin pentru votare?
Peste 3 milioane de sezonieri în toate părțile continentului cum reusesc să voteze? Fără participarea lor la parlamentare 2016 rezultatul scrutinului înseamnă ce? Dreptul la vot liber, egal și secret e o victorie obținută 1989. Incercare și eroare, s-a votat de multe ori 1990-2007-2016. Rezultatele se văd după expirarea mandatului celor aleși ( Karl R. Popper: teoria falsificării… .. nu suntem mulțumiți cu rezultatul primei încercări. Urmează o nouă încercare, fără să știm dacă reultatul va fi mai multumitor, mai bun. Deci prin falsificare ……. nimic cu „mesias”… teorii… teorii mai sunt…).
… „—„Avem nevoie de schimbare în politică și în partidele politice. […] Să avem forța ca atunci cînd ne implicăm în ceva, să nu o facem din interes propriu, ci pentru că am venit în politică să dăruim. […] Cred că România viitorului nu se mai poate construi cu lideri mesianici, cred că România are nevoie să accep¬te această schimbare. […] Eu v-aș ruga, poate aici este greu, dar v-aș ruga să vă gîndiți în ce fel noi, fiecare dintre noi, putem să ne schimbăm pe noi înșine, pentru a cere și conducerii să se schimbe. […] România guvernată de bun-simț înseamnă România care își asumă propria conștiință… „….
Se poate formula mai clar și mai sincer? COMMON SENS practicat de o administrație românească ar trebui sa fie după 26 de ani de libertate ceva mai vizibil?
Binele public e tema și problema centrală la parlamentare 2016?
In cei 160 de ani 1866- 1918- 1939- 1989- 2007- 2016 s-a schimbat radical de cîteva ori administrația și modelul de funcționare politico- administrativ românesc. Monarhia 1866-1918 în regatul România e prezentată din nou după 1989. Observatorul cultural a contribuit esențial la reconstituirea memoriei (cultural, artistic, științific, politic), a prezentat pluralitate. Vidul din spațiul public românesc 1947-1989 a fost înlocuit cu dezbateri publice libere și curajoase!
România Mare 1919-1939-1944, epoca interbelică, după 1990 a fost un timp speranța unora în redescoperirea trecutului recent. S-a prezenta și s-a clarificat destul de mult în cea ce privește pe interbelici, mai ales avantgarda prezenată în observatorul cultural e de remarcat. Românizarea administrației în România Mare înseamnă în regiunile „istorice” Bucovina, Banat, Tarnsilvania, Besarabia o cotitură / ruptură radicală. Un stat național UNITAR centralizat, cu o singură limbă oficială de stat 1919-1944. Cum a acționat regimul de la București pentru receptarea, integrarea patrimoniului cultural, artistic, literar, tehnic, științific, politic, din aceste regiuni? Ruptura și instalarea politico- administrativă 1919-1944 a dat roadele dorite? Budgetarii…?
Incă o ruptură și transformare/ deformare/ amputare brutală 1944-1989 e de constatat. Poate cea mai dăunatoare în cea ce privește personalul economic, științific, cultural și politico- administrativ al României. Budgetarii??
După 1990 libertarea a deschis cu totul alte perspective, promițătoare. Democrația originală 1990- 2006 a redus decalajul „istoric”? Personalul politico- administrativ e numai în mică masură reinoit. Continuitate, budgetarii….
România europeană 2007-2016 se oglindește în obervatorul cultural al secolului 21 în mod minunat. Dezbaterii vii, pluralitate, păreri contradictorii și prezentarea conflictelor de interese. Normalitatea 2016 nu mai seamană cu vidul impus de naționacomunismul ceaușist în sfera publică românească. Normalitatea 2016 nu mai continuă violența politică interbelică, antisemită etc.
Cele citeva rupturi, transformări, deformări, amputări, tranziții, cu 4 perioade mari: începînd ca parte a imperiului Osman pînă 1887 / parte a imperiului Habsburgic pînă 1918, ……. , Regatul România 1866-1918, ……. , România Mare 1919-1944, ….. , RPR-RSR 1945-1989, ……. , și România 1990-2016,…… se disting esențial și au totuși caracteristici comune. Care? Ce a rămas 2016 de rezolvat la parlamentare?
…”… Nu tocmai electoratul și așteptarea alegerilor fabrică, generează, spuneți-i în ce registru stilistic-ideologic doriți, noi specii de Mesia? Altfel spus, nu mesianismul social întreținut (parazitar) de modelul reprezentativ creează pe Mesia? Ba da.
Și atunci? Ori, ori: ori partide și reprezentanți aleși, ori „lideri ne-mesianici“…..”…
Intradevăr continentul e zuguduit de incertitudini politice, naționalismul și populismul își prezintă ghearele periculoase. Ce e de făcut? Fixarea pe lideri /șefi de partide în campaniile electorale din toate părțile continentului dă de gîndit. Modelul francez presidențial…. Budgetarii….
.”… Democrația nu poate deveni efectivă decît în imanența societății, în care fiecare trebuie să ajungă să conceapă și să lucreze pentru binele comun, depășindu-se…. „…
Unde se văd roadele democrațiilor libere care pot fi acceptate 2016 ca satisfăcătoare pentru dezbaterea românească la parlamentare 2016?
Tradiția, mentalitatea se schimbă de azi pe mîine? Inerția? Budgetarii…..
De ce Suedia e altfel (relația parlament/ executiv-guvern / jurisdicție.. ..cu un parlament puternic!!)? De ce democrație, stabilitate, liberate sunt specifice de o sută de ani pentru nord-vestul continentului? Olanda, Danemarca, Norvegia, UK, Finlanda, etc. Cum s-a ajuns la Wirtschaftswunder și la democrația „ocidentală (Westbindung- Adenauer)” în Bundesrepublik D. 1945-1989-2016?
Ce e de așteptat de la intergarea României libere în UE, NATO?
Ce e specific autohton românesc 2016?
Ce e de prezentat ca „democrație românescă europeană” 2016-2018-TM2021 continentului și lumii întregi?
Tinerii citoyeni români de azi în era digitală, Weltbürger…..
România de ieri, de azi, de mîine.
Votați (liberi, secret, egali)!