DE-CLIC(K)/ATELIER DESCHIS. Europa acum

  • Recomandă articolul
Europa nu are cap. Sau pare a-şi fi pierdut capul, „direcţia“, cum se spune azi într-un anumit argou. Sau, mai exact, ceea ce iese la iveală este nepregătirea ei, am putea spune chiar: improvizaţia. În ciuda unei organizări şi a unei legislaţii pletorice, stufoase, baroc-labirintice, excesiv de tehnicizate – de parcă ar fi o maşină; dar poate că tocmai asta este şi, mai mult, doreşte să fie Europa: o maşină, o sumă de mecanisme; poate că tocmai aceasta este ipoteza corectă de la care ar trebui să plecăm –, pusă în faţa unor situaţii noi, adică pur şi simplu în faţa realităţii ca atare, realitate care, cum se ştie, nu stă, Europa pare total nepregătită şi, mai mult, negîndită. Pare a fi un uriaş care s-a aventurat cu capul înainte într-o aventură care îl depăşeşte. Ceea ce creează aproape o situaţie de hybris. În loc să fie matadorul, Europa devine taurul: un monstru greoi; cum spuneam: o maşină. Se poate glosa şi, mai ales, specula mult, literar-filozofic, pe marginea actualei stări de disfuncţionalitate a Europei, organism-maşină atins, parcă, de o fundamentală neotenie. Mai exact, de o (aproape tragică, dar deloc paradoxală) asimetrie an-arhitecturală (sau de-constructivă, contra-constructivă) între structuri şi funcţionare: […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.