DE-CLIC(K)/ATELIER DESCHIS. Să fim brici: fini, tranșanţi, luminoși! Dada

  • Recomandă articolul
Exact în ziua centenarului lansării Dada, să fim brici: fin, luminos tranşanţi. Altfel, Dada, noua umanitate, (întotdeauna) viitoarea umanitate trează, deşteaptă, înţeleaptă, voioasă, bucuroasă de (cu) Celălalt şi de (cu) Alţii (cu cît mai mulţi în urnă, în pălărie, cu atît mai multe şanse de adevăr; nu invers: trebuie să ne tragem la sorţi din cît mai mulţi, dintre toţi, după ce ne vom fi amestecat bine, bine, bine), nu va fi început şi nu va începe niciodată: n-am putea nici măcar s-o întrezărim, s-o visăm, darămite să-i simţim, irepresibil, impulsul, reflexul, iradierea. Căci principalul duşman al Ideii (Proiectului) trans-istorice Dada a fost, este, tocmai, prostia care întunecă nu doar ceea ce numim transparenţă, ci însăşi trans-luciditatea şi strălucirea lumii. „Dadá nu este epuizată. […] Dadá nu este artă din modestie, dadá nu este o artă care lucrează pentru artă. Dadá se investeşte pentru arta care va veni după dadá, aceea pe care nu vrea s-o creeze ea însăşi, dadá înseamnă curăţarea grajdurilor lui Augias“; „Vreţi acum să ştiţi dacă Dadá trăieşte încă? Ea trăieşte şi acţionează precum Armata Salvării, cel mai adesea clandestin, arătîndu-se din cînd în cînd la lumina zilei, de fiecare dată sub alt chip. Ideea că, […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.