De la Presedintie la Academie

In ultima vreme, acesta pare sa fie parcursul reabilitarii „valorilor perene“ ale regimului comunist pe care unii dintre noi l-am crezut, cu o mare naivitate, total compromis si anacronic. Incet, dar cu perseverenta, Presedintele pe care l-am votat in decembrie 2004 nu scapa nici un prilej de a pleda cauza serviciilor secrete, facind apologia activitatii lor in slujba sigurantei statului – formula magica, menita sa disimuleze intentiile autoritariste tot mai puternice ale actualului locatar al Palatului Cotroceni. Ni se induce, tot mai staruitor, ideea necesitatii de a conferi puteri sporite serviciilor care, lucrind pentru linistea noastra, au nevoie de legi special concepute pentru a le proteja de intruziuni nedorite. „Siguranta statului“, „securitatea nationala“, „interesul national“ sint sintagme vag definite, sub greutatea carora drepturile individuale (cum ar fi accesul la informatii de interes public, de pilda) se spulbera instantaneu. Presedintele sustine – probabil pe buna dreptate – ca in ultimii saisprezece ani s-au produs transformari majore in SRI, in primul rind la capitolul personal, orice posibila legatura intre actualul SRI si Securitatea comunista fiind nemotivata. Asa incit, in viziunea Presedintelui, singura problema a SRI este una de imagine. Si, pentru ca e convins ca asa stau lucrurile, Traian Basescu s-a transformat, […]