De recitit. Justitia magarilor

E cu putinta o justitie fara legi? Caci nu pare a se sti de fiinta lor in tara magarilor. Adica, sa vorbim limpede. Pe hirtie se afla si acolo o intreaga puzderie de norme de tot soiul. Decit, orice magar da in ele cu copita si se poarta ca un magar ce este. Astfel, strainii ce calatoresc prin aceasta tara spun ca n-au intimpinat inca alte fapturi sub soare in al caror suflet frica legii sa fie atit de slab sadita. Strainii se insala insa si aici, ca in toate celelalte privinte. Ce-i drept, urechiatii nu se ingrijesc de legi prea din cale-afara, si e firesc sa fie astfel. Caci legea scrisa intra in tinutul vorbelor, iar acestea – cum se stie – sint la dinsii minunat de frumoase, insa n-au nici o atingere cu viata. De aceea, magarul e in deplina armonie cu sentimentele sale, cind traieste pe alaturea cu calea legii; cei care-i fac o vina din aceasta dovedesc ca nu stiu ce e un magar. De fapt, neamul magaresc are norme nescrise, adinc inradacinate in fiinta sa, de care se calauzeste cind face dreptate. Acestea sint datine stramosesti, ce au intrat in insusi singele urechiatilor si se […]