Despre aeronauti, statuete Oscar si (oarecum) strategii in dans

In Romania, mizele coregrafice ale ultimilor 15 ani au gravitat in jurul supravietuirii si al comunicarii. Imaginea a suplinit finantarea, strategia si parteneriatele de lunga durata. Cu ajutorul comunicarii, noile tehnologii au patruns cu incredere in spatiul artistic si nu l-au parasit: caseta video, CD-ul, DVD-ul, hirtia, discheta, orice format care a suportat informatia a devenit un substitut al multor instrumente care nu se aflau mereu la indemina artistului si a operatorului cultural: marketingul performant, finantarea corespunzatoare, resursele umane bine pregatite, partenerii deschisi pentru dialog. Ordinea e completamente aleatorie. – Nu o structura tipic publica va solutiona dilemele coregrafice Ultima perioada de seisme coregrafice, care se intinde pe 18 luni, se intrezareste in ceata din avionul anului „2014“ precum o nebuloasa… la fel de palpabila si tot pe atit de invizibila. Matematic, ea poate fi derivata in doi timpi si trei miscari: 10 intilniri cu presa si publicul, 4 dezbateri foarte aprinse, n+1 comunicate de presa si unele proiecte presarate pe linga baricadele campaniei publice de creare a unei institutii de rang national dedicate prioritar promovarii dansului. Programatic, dezlinarea e iremediabila: o problema serioasa isi gaseste o complicatie-pereche si nicidecum o rezolvare. Nu o structura tipic publica va solutiona dilemele […]