Despre deconstructie ca violenta a textului

  • Recomandă articolul
Walter BENJAMIN, Jacques DERRIDA Despre violenta Traduceri de George State si Bogdan Ghiu Editie ingrijita de Ciprian Mihali, Idea Design & Print, Cluj, 2004, 104 p. Raspunsul la intrebarea din titlu s-ar putea gasi in cele doua texte (sau, mai precis, in dialogul lor) semnate unul de Walter Benjamin si celalalt de Jacques Derrida, reunite de Ciprian Mihali intr-un singur volum, Despre violenta. Benjamin, cunoscut ginditor si estetician al secolului al XX-lea, a scris in 1921 Critica violentei. In 1989, specialisti in de-acum elaboratul domeniu al Critical Legal Studies s-au adunat la Cardozo Law School pentru a participa la un seminar cu un titlu provocator: Deconstruction and the Possibility of Justice. Nu putea lipsi de aici parintele deconstructiei ca metoda, carismaticul orator Jacques Derrida. Expozeul lui Derrida se desfasoara in doua secvente, prima intitulata Forta de Lege si o a doua, Prenumele lui Benjamin, in care filozoful francez reia eseul lui Benjamin si-i aplica o lectura deconstructivista, ce are aspectul unui joc in context, ca o prelungire a textului din sevele contextului; cu stopuri-statii unde textul initial nu-si programase sa ajunga. Analiza lui Derrida porneste de la argumentele lui Benjamin, se impleteste cu evaluarile sale asupra violentei fara a le […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }