Despre Paulo Coelho

Inca de la publicarea romanului Veronika se hotaraste sa moara, Coelho a marturisit faptul ca ceea ce l-a facut sa scrie povestea tinerei bibliotecare slovene care-ncearca sa se sinucida – tentativa ratata care-o aduce, totusi, intr-un spital de nebuni – a fost propria experienta de pacient al sectiei de psihiatrie. De trei ori la rind, in 1965, 1966 si 1967, scriitorul a fost internat de familie in sanatoriul din Rio de Janeiro al doctorului Eiras. Nascut in 1947 intr-o familie din clasa mijlocie, cu traditii si aspiratii intretinute atent, Coelho se dovedea a fi, la 18 ani, cit se poate de departe de fiul model pe care si-l doreau parintii: fire „artistica“, timid, fara preocupari atletice si dorind „dintotdeauna“ sa devina scriitor (mit al vocatiei, pe care mai tirziu avea sa si-l intretina cu grija), tinarului Paulo i s-a pus diagnosticul de „psihotic“, presupunindu-se ca inchiderea in spitalul de boli mintale il va vindeca de inclinatiile poetice. In orice caz, asupra acestor episoade Coelho si familia sa au pastrat 30 de ani tacerea (iar Veronika… a aparut dupa moartea mamei lui Paulo). Era perioada cind in lumea medicala terapia electroconvulsiva (terapia cu socuri, ECT in engleza) isi traia ultimele minute […]