Despre război, nepăsare şi teamă (II)

Lumînarea pe care am aprins-o în faţa Ambasadei Rusiei, săptămîna trecută, în memoria georgienilor, osetienilor sau ruşilor ucişi în conflictul gazului şi al intereselor politice a fost considerată element incendiator. Jandarmeria a considerat lumînările aşezate pe trotuar în forma cuvîntului „peace“ drept un element incendiator ce poate pune în pericol siguranţa şi integritatea ambasadei Federaţiei Ruse în România. Sună patetic. Cel mai patetic (trist) este însă faptul că lumea începe să uite.   Se fac adesea paralele între intervenţiile Statelor Unite şi acelea ale Rusiei în Irak şi, respectiv, Georgia. Într-o analiză de bază, cele două puteri au acţionat în momente prielnice pentru îndeplinirea obiectivelor strategice, sau şi-au creat astfel de momente. Se poate argumenta că atît Statele Unite, cît şi Rusia au forţat contextul, l-au creat: fie prin inventarea posesiei unor arme de distrugere în masă, fie prin organizaţii ce au sprijinit revoluţiile portocalii, fie prin şantajul gazului şi al conductelor. Rusia, în termeni morali, este de acuzat. În mod evident. Dar într-un mod la fel de evident, din punctul de vedere al jocului internaţional, strategia construită de ruşi se apropie de perfecţiune. Rusia are aproape toate atuurile: îşi va poziţiona baze militare îmbuibate de rachete SS-21 în Georgia […]