DIN FOIŞOR. Corespondenţa Camus – Char

Cred că trebuie să mulţumesc destinului că am avut norocul să deschid ochii spre lume la începutul „micii liberalizări“ a regimului comunist şi că, în mediul universitar, aceasta nu s-a sfîrşit brusc cu tezele din iulie 1971, ea supravieţuind şi după 1976, cînd mi-am încheiat studiile. Asta mi-a permis să am anumite lecturi la momentul potrivit şi nu la bătrîneţe, cînd nu prea mai au la ce ajuta. O bună parte a operei lui Camus – proza, teatrul, selecţii din Caiete, ba chiar şi Mitul lui Sisif – fusese tradusă între 1965 şi 1971, iar în 1976, o ediţie de eseuri alcătuită de Modest Morariu, care conţinea şi teza lui Camus despre Plotin şi Sfîntul Augustin, completa cumva ansamblul. Sigur, nu s-a tradus atunci Omul revoltat, dar nu mi-a fost dificil s-o găsesc în limba sa de-acasă, nu mai ştiu dacă la BCU care, profitînd de liberalizare, îşi împrospătase fondurile de carte, sau la vreo cunoştinţă ce şi-o adusese sau o primise din străinătate. „Mica liberalizare“ permisese şi o anume deschidere în ceea ce priveşte „libertatea de deplasare“. Graţie acestor întîmplări contextuale, am avut şansa să-l citesc pe Camus atunci cînd trebuie, cînd eram foarte tînăr, în plin proces de […]