Din nou despre Cioran & Co.

Cotidianul francez Le Figaro din 5 iunie 2002 consacra, sub titlul Polemici. De la Cioran la Renaud Camus. Din nou despre procese intentate scriitorilor, o pagina intreaga problemei antisemitismului intelectual. Cel mai amplu articol (O memorie hemiplegica), semnat de Ricardo Paseyro, comenteaza pe un ton foarte critic cartea Alexandrei Laignel-Lavastine, Uitarea fascismului. Luind ca punct de reper o cunoscuta formula lansata de istoricul François Furet in Trecutul unei iluzii, acesta considera ca autoarea cartii opereaza cu parti-pris in „rascolirea biografiei celor trei celebri scriitori ai secolului XX“, adaugind ca „postulatele sale sint lovite de un dublu si suparator anacronism: literatori debutanti, avind in Romania anilor ’30 o influenta restrinsa, Cioran si Eliade nu puteau sa deturneze cultura franceza de pe calea cea dreapta. Aceasta a suferit si sufera inca de rani mult mai grave decit lectura postuma si tardiva a textelor inoperante ale celor trei romani“. Evitind sa discute cazul Eliade pe motiv ca „nu l-a vazut si contactat niciodata“, autorul articolului se refera in mod special la Cioran si Ionesco, pe care i-a cunoscut incepind din 1953, devenindu-le prieten apropiat pina la moartea acestora. „Asta ma obliga sa rup tacerea“, spune autorul, dupa care schiteaza un scurt portret moral […]