Distrugînd pentru o lume mai bună
- 25-03-2011
- Nr. 568
-
Iulia POPOVICI
- Arte
- 0 Comentarii
Nu ştiu de ce – dar pot să bănuiesc –, Caligula lui Albert Camus e un text foarte frecventat la noi în ultimii ani, măcar şi dacă e să ne gîndim că în luna martie a lui 2011 au loc două premiere cu această piesă: o versiune a lui László Bocsárdi, la Naţionalul din Craiova, şi una a lui Mihai Măniuţiu, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Există o anecdotă, confirmată, despre geneza spectacolului craiovean: pe cînd lucrau la Hamlet de la Teatrul Metropolis, Sorin Leoveanu şi László Bocsárdi şi-au mărturisit reciproc faptul că-şi doresc să facă un spectacol la Craiova; fiecare a scris titlul piesei la care visau pe un bileţel – şi s-a dovedit a fi una şi aceeaşi,Caligula. Pentru Leoveanu, e primul rol principal de mare greutate într-o producţie de mare clasă, după Hamlet al lui Vlad Mugur (altfel spus, în ultimii zece ani). Pentru Bocsárdi, e o încercare şi o reuşită uluitoare – prin claritatea viziunii (a interpretării textului) şi rafinamentul construcţiilor de personaj. Pentru actorii teatrului din Craiova, partiturile din acest Caligula ating claritatea de cleştar a celor din colaborările cu Silviu Purcărete. Scenograful József Bartha şi light-designerul Tamás Bányai au conceput spaţiul […]