Dragostea – termen de valabilitate

Frédéric Beigbeder e un brici. Un brici e un obiect cu destinatie de suprafata: el trebuie sa rada epiderma pentru a o lasa neteda. Un brici e sec, scurt, la obiect. Dar asta-i stilul lui Beigbeder: fraze scurte, care merg direct si nerusinat la tinta: „Trebuie sa te hotarasti: ori traiesti cu cineva, ori il doresti. Nu poti dori ceea ce ai, e impotriva naturii“1. Cinic, nu-i asa? Iata alta mostra: „E ceva de speriat cit de mult ma excita ceea ce nu cunosc, in comparatie cu ceea ce imi este deja cunoscut. Si ce, sint anormal? Voi nu preferati sa cititi o carte pe care n-ati citit-o niciodata, sa vedeti o piesa de teatru pe care n-o stiti pe dinafara, sa alegeti orice Presedinte in locul celui care era inainte?“. Cinic si frivol. Dar, in lumea obiectelor, briciul chiar este cinicul frivol. Ca fost om de publicitate, Beigbeder tine un monolog. Scurt, desi lung: spune unul si acelasi lucru de la inceput si pina la sfirsit. In primele doua pagini ale cartilor lui afli tema cartii, laitmotivul si concluzia ei. Dupa aceea, o poti inchide. Insa nu o faci, pentru ca e genul de carte care stie sa creeze […]