Dubla identitate sau nici o identitate

Mi se pare mai urgent si mai eficace sa realizez in viata mea individuala acordul valorilor iudaice si al valorilor romanesti din care aceasta viata este facuta, decit sa obtin sau sa pierd nu stiu ce drepturi civice. Mihail Sebastian, De doua mii de ani…, 1934 Cind actualul presedinte al Poloniei, Alexander Kwasniewski, a fost acuzat in timpul campaniei electorale ca ar fi evreu, si nu un „bun polonez“, el a raspuns: „In Polonia, daca cineva este bine educat si vorbeste limbi straine, se spune despre el ca este evreu. Daca asta e definitia evreului, foarte bine, si eu sint evreu“. Cind oameni apropiati de Lech Walesa au insistat, cerindu-i lui Kwasniewski sa confirme totusi sau sa infirme acuzatia, acesta a replicat mihnit: „Totul este o nebunie. Sint polonez si as vrea sa fiu mindru ca sint polonez. Dar dupa o asemenea dilema, doar simplul fapt ca aceasta problema a fost ridicata ma face sa nu mai fiu mindru“. Pentru multi est-europeni, daca este adevarat ca „strainul e dusman“ (hospes hostis), inseamna ca si reciproca este valabila: „dusmanul e strain“. Iudaizarea adversarului este un discurs uzual in fostele tari comuniste, inclusiv in Romania, si probeaza existenta unei acute „probleme evreiesti“. […]