După 70 de ani

Iată un roman autobiografic scris cu luciditate, în care György Konrád nu comentează cele întîmplate, ci doar le descrie în nuditatea lor reală. Nu reproşează, nu cere nimănui socoteală. Autorul nu face altceva decît să-şi amintească de acei ani ai destinului, care i-au mutilat copilăria, punîndu-şi amprentele pe întreaga lui existenţă, dar nu şi pe verticalitate. Mulţi, foarte mulţi cetăţeni poartă-n spinare greutatea acestor amprente din perioada cea mai sîngeroasă a secolului al XX-lea, dar şi mai mulţi sînt cei care nu s-au mai întors din lagărele de exterminare. „[…] a rămas o mare absenţă, o istorie care n-a fost analizată şi, probabil, nici nu poate fi…“ – spune Konrád. Aşa este, a ceastă istorie poate fi analizată numai după ce, apelîndu-se la memoria individuală şi colectivă, oamenii au curajul să-şi privească sincer şi obiectiv istoria în faţă, să şi-o asume, să tragă învăţămintele de rigoare. În Ungaria, acest lucru nu s-a întîmplat – s-a pierdut inclusiv şansa oferită de comemorarea celor 70 de ani de la deportarea evreilor. Romanul autobiografic al lui György Konrád ar trebui inclus neapărat în bibliografia şcolară. Totul se petrece sub drapelul UE În 2010, după revenirea la putere a Partidului FIDESZ, premierul Viktor Orbán […]