„e amuzant sa asociezi in fiecare an altceva…”

e amuzant sa asociezi in fiecare an altceva (!) termenului en vogue altfel. altfel 99 e total altceva fata de altfel 2000, sau de altfel 00. existenta unui altfel etern (dupa modelul clasicismului eternizabil) e, si ea, mai mult decit posibila. anul acesta, chiar in timpul altFEST-ului, mi-am propus sa ma gindesc la energiile altfel care (prefer sa cred) s-au intilnit la „facerea“ spectacolelor care, in forma lor finala, nu erau toate altfel conform sublimului manual virtual al alteritatii in arta spectacolului. In ce masura poate fi altfel/altceva un spectacol ale carui nuclee germinative (wow!! devin patetic) sint neconventionale, desi produsul final pare a fi sclavul unei normalitati estetice derutante? ma gindesc la copilul conceput in eprubeta („germinat“, nu-i asa, neconventional), dar despre care nu vei sti niciodata acest lucru vazindu-l pe strada. nu vreau sa ma gindesc la etapele „facerii“ unui copil clonat, care va arata mai mult decit conventional… vazind la altFEST unele spectacole corecte sau cuminti m-am gindit (voilà) ca, poate, au fost concepute prin chatting intre regizor si actori, ca s-a repetat prin hale dezafectate din copse mici si, finally, utopic aseptice, ca s-a sarit obligatoriu peste lectura la masa sau ca s-a citit totusi la […]