Emigrarea: un reflex de pastrare a identitatii

  • Recomandă articolul
Autoritatile comuniste din Romania au avut, cu privire la asa-zisa „problema evreiasca“, atitudini contradictorii in timp. Inca inainte de infiintarea Securitatii, o data cu instaurarea regimului asa-zis democrat-popular la 6 martie 1945, evreii s-au aflat in atentia organelor Sigurantei, agentii politiei secrete urmarind miscarile sioniste, activitatea liderilor spirituali si politici ai comunitatii evreiesti, in general infiltrarea si punerea ei sub tutela unor persoane obediente regimului. In contextul politic si psihologic postbelic, miscarea sionista, ca factor catalizator al emigratiei evreiesti in acea vreme, s-a bucurat de o atentie deosebita. Emigrarea, atit in perspectiva infiintarii unui stat evreiesc in Palestina, cit si din cauza ingradirilor legislative si a unui curent antisemit resimtit inca drept foarte puternic din partea majoritatii, din pricina asocierii pe care populatia a facut-o intre comunism si originea evreiasca a numerosi lideri din partid si administratie, devenise cuvintul de ordine in sinul comunitatii evreiesti. Aceasta trebuie sa ne impiedice sa cadem in capcana de a considera ca marea masa a populatiei evreiesti agrea noul sistem politic. Dimpotriva, riscam afirmatia ca alya reprezenta, in acele timpuri, nu numai o optiune etnica, ci si una politica. O nota a Sigurantei din 6 iunie 1945, cu privire la starea de spirit intre […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }