Europa la răscruce

  • Recomandă articolul
Statele naţiune se dezintegrează. Deja, după Al Doilea Război Mondial, tendinţa era evidentă, dar odată cu cel de-al treilea val al globalizării (de după 1990), vechile state naţiune, apărute pe ruinele Evului Mediu, se volatilizează. În acest context, partidele politice ar fi obligate la o strategie de reconstrucţie. Dar, în locul unei strategii de reorganizare, partidele europene, spre exemplu, nu au putut depăşi stagiul de simple grupuri în Parlamentul European. Ca să nu mai vorbim despre cecitatea ideologică şi praxiologică a partidelor politice româneşti, care, cu o dezinvoltură legislativă dezarmantă, contribuie la crearea condiţiilor propriei lor dezintegrări. Încet, dar sigur, baza socială a acestor partide s-a erodat, iar cartelizarea lor pare să nu le mai ofere vreo posibilitate de resuscitare. Nu doar în România, ci peste tot în Europa, partidele cu o aşa-zisă vocaţie guvernamentală sînt în recul. În Finlanda, după ultimele alegeri, Partidul adevăraţilor finlandezi, un partid eclectic, populist, eurosceptic, ultraconservator în probleme societale, dar deschis în problemele sociale, într-un cuvînt extremist, a intrat la sfîrşitul lunii mai 2015 la guvernare. Mai nou, chiar la începutul acestei săptămîni, extremiştii de dreapta din Parlamentul European au anunţat formarea unui nou grup politic, Europa naţiunilor şi libertăţilor. Format din Frontul naţional […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.