EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Mesagerii din Thasos

Pînă ajung să facă primii paşi în interiorul insulei Thasos, vizitatorii sînt întîmpinaţi de cohortele pescăruşilor care însoţesc feribotul pe durata transbordării. Cerul dimineţii devine arena unui spectaculos balet în cinstea noilor veniţi. Seninul albastru asigură decorul nimerit acrobaţiilor aeriene, cu fulgerătoare schimbări de direcţie, cu înălţări pe verticală şi picaje vertiginoase, curbe luate scurt, urmate de razante planări peste luciul marin. Pofta de zbenguială colectivă pare inepuizabilă, pe toată durata traversării pînzei de apă ce separă de uscat insula, la nici o jumătate de oră distanţă. Puşi pe hîrjoană, pescăruşii n-au astîmpăr. Se reped înainte şi înapoi, execută loopinguri şi alte cascadorii în cascadă, în vreme ce cîrîielile ascuţite amplifică bucuria jocului. Ca prin farmec, comportamentul cîrdurilor înaripate se disciplinează îndată ce vasul acostează. Zveltele păsări iau în stăpînire rada îmbătrînitului port, măsoară ţanţoşe cheiul, dispuse să ignore scufundările acelora dintre ele repezite să-şi adjudece raţia matinală de peşte proaspăt. Abilitatea individuală trece în plan secund. E momentul intervenţiei bătăilor sacadate din aripi simultan cu punerea în mişcare a autocarelor angajate să transporte grupurile voiajorilor, grăbiţi şi ei să dispară pe şoselele croite de-a lungul şi de-a latul codrilor seculari. Nu secole, peste două milenii şi jumătate de istorie […]