EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Şi eu am fost în „Europa“

De nenumărate ori am fost în tîrgul de la capătul tramvaiului 21. Era în perioada începuturilor tranziţiei şi acolo, unde se termină Colentina, abundau chilipirurile în materie de îmbrăcăminte. Curgea puhoi de lume, sîmbăta şi duminica, dornică să profite fără cine ştie ce investiţii. Scoteai sau nu scoteai bănuţul din buzunar, te alegeai cu bîlciul tocmelilor, dacă cedai ispitei de a intra în jocul negocierii preţului cu amănuntul. Pe tarabele chinezilor se lăfăiau blugii, teancuri-teancuri. Nu erau ei marca „Levy“ (fudulia celor care primeau „înainte“ pachete din Occident), dar oricum aveai de unde alege. Îţi făceai treaba cu ei, adică ţineau la tăvăleală. Am rupt două, trei perechi procurate din „Europa“. Aşa că să nu mă bănuiască nimeni că strîmb din nas şi că m-aş fi pornit să ponegresc blugii.   Mă oftic numai văzînd oraşul invadat de cîrdul fetelor echipate ca nişte amazoane de parodie. Li se potriveşte sau nu, ignoră riscul de a le fi puse în evidenţă tocmai asimetriile anatomice, disproporţiile dintre bust şi membrele inferioare. De parcă nu s-ar confecţiona, din material de blugi, şi piese pentru garderoba specific feminină. Extrem de atractive, după cum urma să constat dintr-o experienţă neprevăzută. Avusesem norocul să beneficiez de […]