Exilul romanesc si „al treilea discurs“ al istoriei literare

Mircea ANGHELESCU Camasa lui Nessus Editura Cartea Romaneasca, Colectia „Eseuri/ Critica”, 2000, 160 p., f.p. Evitind, cu eleganta specialistului, „marile teme“ si polemici la ordinea zilei, ca si obisnuitele interpretari eseistice de circumstanta, cartea profesorului Mircea Anghelescu – o carte despre istoria exilului, de la cel pasoptist pina la exilul comunist – propune intr-un mod implicit o viziune alternativa, fecunda atit ca mod de abordare a literaturii exilului romanesc, cit si ca mod de a face istorie literara, luminind zone mai putin „vizibile“, asa-zis marginale, secundare, informale, adeseori surprinzatoare. Istoria capata astfel un plus de relevanta, se umanizeaza, caci autorul are stiinta de a folosi cercetarea documentara cu o tenacitate aproape detectivistica, ca pe un ghid de acces in intimitatea unei epoci sau in zona resorturilor intime ale unei personalitati. Altfel spus, istoria literara devine istorie culturala. Perspectiva integratoare, marcat interdisciplinara, aflata la granita dintre cercetarea „documentarista“, sociologia literara, istoria ideilor si a mentalitatilor vizeaza reconstructia tuturor contextelor socio-culturale posibile, a modului de functionare al institutiilor sau societatilor „subterane“ etc. O metoda „de frontiera“ adaptata obiectului: „…scriitorii romani din exil nu pot fi judecati cu aceleasi masuri cu cei ramasi acasa. Cum, de ce, in ce imprejurari au scris ei, […]