Originar din Brașov, Sorin Adam Matei este profesor la Brian Lamb School of Communication, în cadrul Universității Purdue din Indiana, SUA. La acest moment, studiază sociologia digitală și mai precis modul în care se creează capital social în mediile online. Cea mai nouă carte, pe care a publicat-o în colaborare cu Brian C. Britt, este intitulată Diferențierea Structurală pe Social Media (Structural Differentiation in Social Media, Springer International Publishing). Cartea pune la îndoială o prejudecată foarte răspîndită despre mediul on-line: ideea că toți utilizatorii sînt egali între ei. E de presupus că în mediul virtual, în care participanții sînt anonimi, nu se vor crea diferențieri între indivizi.
Matei demonstrează că în practică nu se păstrează acest tip de egalitate. Structurile sociale, ierarhizate și inegale sînt reproduse și chiar amplificate în mediul digital. Există utilizatori care sînt mai activi decît restul, creează mai mult conținut și lasă o amprentă mai puternică.
Fenomenul este discutat în raport cu studiul de caz al platformei Wikipedia, deci voi începe discuția prin a prezenta această platformă și modul în care funcționează.
Wikipedia.org este o enciclopedie on-line, cu acces liber. Oricine are dreptul de a accesa platforma și a căuta articole în funcție de titlu și cuvinte-cheie. La fel ca enciclopediile tradiționale, Wikipedia își propune să acopere cam toate subiectele despre care ar putea avea cineva nevoie să citească. De la plante, la persoane publice, la obiecte și concepte abstracte… totul are cîte o pagină de Wikipedia. În total, această enciclopedie digitală cuprinde aproximativ 40 de milioane de articole, în 299 de limbi.
Pe lîngă funcția de a agrega foarte multă informație, specificul acestui website este dat de modul în care este generat conținutul. Orice utilizator are voie să intervină pentru a modifica articolele. Uitați, de exemplu, în anul cînd am dat Bacalaureatul, la proba de Competențe Digitale am avut ca sarcină să căutăm pe Wikipedia În ce stil au fost ridicate cetățile-fortărețe dacice din Munții Orăștiei, iar articolul cu pricina a fost modificat în timp real, de elevi din toate colțurile țării. Aceștia au lăsat în urmă inscripții din categoria: Salutări din Argeș!! // sau: Ce faci, bă, Ionuț?! // Și respectiv: Cre’ că pic Bacu.
Se pot întîmpla și astfel de accidente, considerate o formă de vandalism cibernetic. Dar, pe termen lung, se pare că acest format de colaborare spontană funcționează eficient. Revista Nature a publicat, în 2005, un studiu în care compara 42 de articole de pe Wikipedia cu echivalentele lor din Enciclopedia Britannica și au concluzionat că articolele on-line nu includ neapărat mai multe greșeli decît cele din enciclopedia tradițională. Cu toate acestea, Wikipedia nu poate fi considerată o sursă creditabilă, de exemplu, într-un context academic. Este mai degrabă un punct de plecare, de unde poți să începi cercetarea unei teme noi.
Politica web-site-ului de a lăsa pe toată lumea să contribuie și cantitatea foarte mare de informație care a fost generată sugerează că Wikipedia este o rețea de colaborare foarte extinsă. Sorin Adam Matei a descoperit prin cercetarea pe care a derulat-o că, în realitate, 77% din conținutul de pe Wikipedia este generat de numai 1% dintre utilizatori. Nu sînt mereu aceiași utilizatori care fac parte din acest 1%, este un proces de continuă regenerare. Membrii acestui grup vin și pleacă, în sensul în care sînt activi pentru o perioadă de timp, urmînd să își reducă activitatea la un moment dat. Echilibrul spontan al ecosistemului Wikipedia face ca acești utilizatori care au trecut în inactivitate să fie înlocuiți.
În acest fel, se creează o elită informațională în mediul digital. Utilizatorii cei mai activi capătă statut de lideri. Nu lideri în sensul tradițional al cuvîntului, pentru că nu sînt recunoscuți de cei din jur și identificați ca atare. Dar această clasă de utilizatori se impune ca o elită funcțională, a cărei autoritate există prin intermediul contribuției substanțiale pe care o aduce în cadrul comunității.
Sorin Adam Matei explică funcționarea acestui tip de colaborare spontană ca fiind o formă de adhocrație. Adică organizarea acestei comunități nu se bazează pe un set de convenții rigide. Structurile de putere sînt definite în funcție de context și evoluează în mod natural, odată cu schimbarea circumstanțelor.
Teoria diferențierii structurale pe social media aduce o nouă perspectivă asupra dinamicii de colaborare în mediul on-line. De asemenea, concluziile acestei cercetări ar putea avea implicați și în viața reală, materială. Dacă ierarhiile sociale se formează și în mediul on-line, care teoretic este un habitat steril, lipsit de condiționări istorice și sociale, o astfel de tendință ar putea sugera că natura umană este aceea de a crea în mod spontan structuri ierarhice. Pe de altă parte, aceeași ipoteză ar putea sugera faptul ca internetul nu este, de fapt, un mediu fundamental diferit de societatea offline. Este mai degrabă o formă nouă de manifestare a acelorași dinamici sociale.