FANTASY & SCIENCE FICTION. Chestiunea zilei
- 22-10-2009
- Nr. 497
-
Michael HAULICĂ
- Rubrici
- 9 Comentarii
Care o fi chestiunea zilei în domeniul F&SF La noi, bineînţeles, este aceea că „ei“ îşi văd mai departe de treabă, cu criză ori făr’ de. Victor Martin preia ideea cursurilor de creative writing şi, ca de obicei, se lansează într-o înşiruire de aforisme în ciornă din care înţelege cine ce poate. Poate n-are nici o importanţă ce se înţelege din ele, cîtă vreme stîrnesc discuţii – mai puţin pe Pro-Scris (http://proscris.110mb.com), mai mult pe SRSFF (www.srsff.ro). Nu ştiu de ce nu e clar că nu e vorba nici de Cîntarea României, nici de Şcoala Populară de Artă, nici de a inventa scriitori, ci doar de a deprinde şi un pic de „meserie“, pentru că, da, pînă şi în activităţile creatoare e nevoie de ceva măiestrie, de tehnică, de… La urma urmei, un curs de creative writing nu transformă pe nimeni în geniu, dar îl poate învăţa pe geniu cum să scrie ca să-şi vîndă scrierile…, pentru că toţi, genii sau veleitari, toţi vor să fie celebri şi bogaţi. Or, fără vînzări… sorry, dar mai slăbuţ şi cu celebritatea, şi cu bogăţia. Articolul din Pro-Scris („«Creative writing» românesc“) începe aşa: „Mulţi oameni nu au idei, dar un mare număr […]
Victor, nu ma agat. Am si zis ca imi pare rau daca e o problema de redactare. Si nici nu mai insist. Iar treaba cu ura… nu cred ca e cazul la mine.
Michael! Faptul ca te agati de ceva minor si te tii bine dovedeste rea intentie. Cand eu am semnalat inadvertente sau omisiuni, la tine si la Liviu Radu, de exemplu, le-ati explicat si gata. Nu am avut nici o rea intentie. Nu ti s-a intamplat niciodata sa stergi, din greseala, bucati intregi de text? La voi, orgoliul se transforma in ura. Daca ma apuc sa semnalez toate greselile ce apar pe Internet, nu-mi ajunge tot restul vietii. Nu ma apuc sa semnalez greseli minore, cum ar fi ‘comparatia revista vs. carte’, nu m-as mai termina. Tu esti implicat in ziaristica si literatura SF, esti activist, ai timp, esti platit pentru asta. Poate vrei sa faci ‘creative writing’ si te-ai gandit sa ma iei pe mine drept invatacel. Daca vrei sa gasesti greseli esentiale la mine, citeste romanul ‘Partidul de export’; in 630 de pagini, gasesti tu ceva.
@Michael – So be it!
Cred totusi ca situatia s-ar putea normaliza si altcum, punandu-i mocofanului aspirant la gloria literara 3 pagini cu restrictii/conditii ce trebuie sa fie indeplinite de textul trimis (ramanand doar cazurile de exceptie, cand vreun vietas isi povesteste intamplarile \”celulitice\”) !
Cand am vorbit de second level (pentru cei care intr-adevar promit), de oportunitatea prezentei unui editor in calitate de lector pentru o grupa de \”avansati\”, aveam in vedere forma finala a unui volum, realizarea synopsis-ului acestuia, indicarea posibilelor mostre de trimis, alte materiale adiacente etc.
@V.M. – Pai, cam toti suntem \”pseudoesuati\” ! Mai coboram cand si cand de pe bicicleta, ca sa reparam bicicleta, sa umflam o roata, sa pozam pentru Turul (sefistic al) Romaniei, sa mancam… Si dvs. banuiesc ca ati scris articolul coborat de pe sa! 🙂 Fara suparare!
Sunt de acord totusi ca articolul trebuia scris in alb si negru (ori calare, ori pe jos), fara nuante, pentru a starni, pentru a forta adoptarea unei pozitii clare!
AB: ba eu cred ca e bine ca de la inceput sa invete omul si CUM se trimite un text spre publicare. Si cred ca orice editor ar fi de acord cu asta. Prea multi aspiranti cred ca pe la edituri si reviste sint oameni care se ocupa cu pusul de diacritice, cu formatarea textelor etc. Crede-ma, ca-s patit. Probabil si Horia are acelasi motiv.
Victor: „Cei ce eşuează în literatură, se apucă de cronici, eseuri, traduceri şi alte ingrediente ale teoriei interioare a bicicletei.” – am facut copy/paste din articolul publicat pe site-ul SRSFF. Prin „initial” vrei sa spui ca fraza asta e rodul redactarii? Daca e asa imi pare rau. Inseamna ca la urmatoarea colaborare ar trebui sa ceri sa vezi varianta redactata inainte de publicare. Se mai intimpla.
@hnu – Aceste informatii sunt mai mult decat necesare, dar cred ca fac obiectul unui second level, daca nu third or fourth level. Astea-s pentru cei care intr-adevar promit!
Nu stiu de ce, dar cand aud de „creative writing” (desi este o chestiune serioasa si necesara), zambesc, cu gandul la Throw Momma from the Train”! 🙂
In textul original, intre subiect si predicat, era sintagma \\\’foarte multi\\\’. Iti poti da seama de acest lucru citind fraza urmatoare: \\\’Cei ce ştiu să meargă pe bicicletă, extrem de rari, se dau foarte greu jos de pe şa,…\\\’ Etc.
@buzdu: eu am fost unul dintre cei care au bifat asumarea rolului de lector. fiindca, in momentul in care un june autor vrea sa purceada in lume, e cazul sa-i explice cineva si ce-l asteapta cind da piept cu editorul si cum sa se pregateasca pentru a trece primul examen in vederea publicarii: oferirea unui manuscris intocmit si prezentat profesionist catre o editura.
Orice roman se pricepe la fotbal, politica si…chiar literatura! Mai ales pseudointelectualii, care dupa ce citesc doua-trei carti, purced la scris!… Lor le-ar fi necesare aceste cursuri (care sa sintetizeze lucruri pe care nu le vor extrage niciodata ei insisi printr-o vasta lectura!).
Daca HNU nu o face atractiva pentru tineri, ii prevad un sfarsit frumos si apropiat (revistei 🙂 )! Cu o suta-doua de colectionari nu face treaba! Iar pe tineri poti sa-i momesti DOAR cu o aparitie lunara A4 viu colorata.
In spiritul reprobabilei traditii, de ce nu ar da SRSFF-ul indicii despre cei care au bifat ca vor sa-si asume rolul de lectori ai acestor cursuri NECESARE celor talentati?