Final de etapa: Cartarescu vs Cartarescu

Mircea CARTARESCU Orbitor. Aripa dreapta Editura Humanitas, Bucuresti, 2007, 576 p. Cu un efort considerabil, Cartarescu a reusit sa duca la bun sfirsit un proiect vast, extrem de ambitios si cu o miza enorma. Avem un scriitor care gindeste literatura romana prin intermediul operei sale, un arhitect laborios al unui roman total, cum sint, spre exemplu, Doctor Faustus (1947) al lui Thomas Mann, Omul fara insusiri (1943) al lui Robert Musil sau Ulise (1941) al lui James Joyce. in treacat fie spus, o astfel de tentatie, mutatis mutandis, a cunoscut-o si Marin Preda cu Cel mai iubit dintre paminteni (1980) si a reusit-o, à rebours si paradoxal, Mateiu Caragiale cu Craii de Curtea-Veche (1929). Romanul total nu implica, cum ar fi absurd sa credem, totul, ci dorinta de a-l cuprinde, chiar si in nuce, de a gasi un principiu dinamic de circumscriere a unei epoci astfel incit cartea sa fie transformata intr-o lupa, marind si micsorind pentru a „adapta“ universul romanesc la lumea explorata. Foarte putini scriitori isi propun asta, si mai putini reusesc. Romanul ultim al trilogiei, Orbitor. Aripa dreapta, incearca o inchidere strategica, o paranteza uriasa care sa cuprinda nu doar trilogia, ci si intreaga opera si, chiar […]