Angelo MITCHIEVICI

FILM. Amintiri vesele, legende triste

Scurt- spre mediumetrajele grupate sub portdrapelul regizorului şi mastermind-ului proiectului, Cristian Mungiu, relevă alţi cîţiva autori (Hanno Höffer, Ioana Uricaru, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu Jr.) în căutarea unei lumi dispărute, lumea „Epocii de Aur“ – „pe care, cu îndreptăţită mîndrie, o numim epoca Nicolae Ceauşescu!“, ca să completez clişeul encomiastic –, cum triumfalist-gongoric era denumită. Acest grupaj se …

Citeşte articolul

Transformarea cuvintelor în săbii

Întrebat de Polonius (curteanul viclean şi intrigant) ce anume citeşte, Hamlet îi răspundea sec şi repede: „Words, words, words“. Ascultată ca o glosolalie, replica însemna însă „Swords, swords, swords“, adică săbii. Subtilitate la care stupidul curtean rămînea insensibil, deşi Hamlet îi spunea direct că se gîndeşte la un complot. Prin vocea lui Hamlet, Shakespeare se juca cu spectatorul, …

Citeşte articolul

Radiografii etilozofice

Dacă poetul în carne şi oase are ceva villonesc, blîndeţea sa aproape tandră ascunzîndu-l sub învelişul subţire, precum „gulerul“ pe care-l face berea pe boxeurul implacabil, gata să se bată cu oricine, poetul spectral are, în schimb, o luciditate care taie în carne vie şi care utilizează uneori limbajul prohibit al filologiei de înaltă clasă, adus cu picioarele …

Citeşte articolul

Fizionomii festivaliere

Filmul de Piatră a beneficiat de o selecţie foarte bună la două mîini: criticul de film Mihai Fulger şi Andrei Dăscălescu, autorul unui documentar foarte bun, Constantin şi Elena. Cred că premiile reprezintă un contur al unui festival şi nimic mai mult, oricît de inspirate ar fi alegerile, şi în cazul de faţă au fost, însă fără acest …

Citeşte articolul

Lungmetraje de excepţie

Ca în fiecare an, „Anonimul“ reflectă prezenţa unei personalităţi puternice în peisajul festivalier românesc, asigurînd ieşirea din anonimat a unor regizori şi filme de excepţie. Grupajul de şapte filme al selecţionerei Ludmila Cvikova a oferit satisfacţia unei cinematografii evoluînd pe paliere diferite de virtuozitate, de la imagine la interpretare. Există chiar o anumită configuraţie pe care filmele lui …

Citeşte articolul

Canon, Identitate, Tradiţionalism şi Modernism în tranziţie

Mona Momescu Canon, identitate, tranziţie. Direcţii şi tendinţe literare (1880-1916), Editura Universităţii din Bucureşti, 2007, 260 p. Studiul Monei Momescu, Canon, identitate, tranziţie. Direcţii şi tendinţe literare (1880-1916), reconsideră relaţia dintre tradiţionalism şi modernism, pe care mulţi critici o văd nu numai reducţionistă, ci şi epuizată, subordonînd demersul istoriografic, literar şi estetic unei analize a constructului cultural-identitar …

Citeşte articolul

Pistoliada – ultimul fum, ultimul cartuş…

Ultimul film al lui Sergiu Nicolaescu poate face foarte bine rezumatul unei cinematografii întinse pe cinci decenii comuniste, cu prelungiri postrevoluţionare, deoarece „supravieţuirea“ nicolaesciană ţine de „moştenirea“ culturală a epocii de aur. Descoperim în această formă de „supravieţuire“, lucind prin freza grizonată a sosiei nicolaesciene, actorul şi manechinul ceh, Petr Falc, tradiţia filmului cu ilegalişti comunişti torturaţi în închisori („Bejane, mama ta de comunist!“), ecouri …

Citeşte articolul

Maniheist si fara tensiune

Filmul lui Radu Gabrea are la baza romanul omonim al lui Eginald Schlattner, unul dintre putinii sasi ramasi in Romania, devenit pastor la 45 de ani intr-o biserica aproape goala, biserica a umbrelor si scriitor la 65. Romanul a fost publicat in 1998 si a deschis o trilogie din care mai fac parte Minusile rosii si Pianul din ceata. Daca nostalgia si memoria sint cuvinte-cheie …

Citeşte articolul

Final de etapa: Cartarescu vs Cartarescu

Mircea CARTARESCU Orbitor. Aripa dreapta Editura Humanitas, Bucuresti, 2007, 576 p. Cu un efort considerabil, Cartarescu a reusit sa duca la bun sfirsit un proiect vast, extrem de ambitios si cu o miza enorma. Avem un scriitor care gindeste literatura romana prin intermediul operei sale, un arhitect laborios al unui roman total, cum sint, spre exemplu, Doctor Faustus (1947) al lui Thomas Mann, Omul …

Citeşte articolul

Contradictia lui Ibraileanu

Antonio PATRAS Ibraileanu. Catre o teorie a personalitatii Editura Cartea Romaneasca, Colectia „Noua Critica. Istorie Literara“, Bucuresti, 2007, 246 p. Cartea lui Antonio Patras, Ibraileanu. Catre o teorie a personalitatii, deschide un alt orizont nu numai asupra criticului Garabet Ibraileanu, ci si asupra unei perioade in care critica romaneasca se profesionalizeaza pe masura ce se formeaza; dintr-un anumit unghi ea poate fi citita si …

Citeşte articolul

Ioana Parvulescu si „Tara Miticilor“

Ioana PaRVULESCU In Tara Miticilor. De sapte ori Caragiale Editura Humanitas, Bucuresti 2007, 136 p. Cartea Ioanei Parvulescu, in Tara Miticilor. De sapte ori Caragiale, se bazeaza pe citeva intuitii fundamentale, nu le voi numi pompos „judecati critice“, pentru ca inainte de a realiza o exegeza, de a „diseca“ o carte, exista o lectura intuitionista, care poate sa nu ramina pe moment, dar care …

Citeşte articolul

Avangarda „contimporana“ in lectura lui Paul Cernat

Paul CERNAT Contimporanul. Istoria unei reviste de avangarda Editura Institutul Cultural Roman, Colectia „Vocabular“, Bucuresti, 2007, 196 p. Paul Cernat construieste in cartea sa (Contimporanul. Istoria unei reviste de avangarda) un medalion analitic al uneia dintre cele mai importante reviste romanesti interbelice, Contimporanul, expresie a ceea ce criticul numeste un avangardism „moderat, tolerant, ecumenic si constructiv“, asumind curajos atit originile avangardei romanesti, cit si rolul director, …

Citeşte articolul

O istorie hip-hop

Principala obiectie in legatura cu opul lui Alex Stefanescu Istoria literaturii romane contemporane 1941-2000 (Editura Masina de Scris, Bucuresti, 2006, conceptia grafica: Mihaela Schiopu, fotografii de Ion Cucu) decurge dintr-un viciu de incadrare pe care criticul incearca sa-l deturneze in favoarea sa, punind in miscare o serie de strategii de evitare. Alex Stefanescu precizeaza ca titlul reprezinta o cedare de circumstanta in fata unei conventii …

Citeşte articolul

Ceausescu si intelectualii olteni: tablou de familie

Cartile omagiale constituie tiparul encomiastic principal elaborat si rafinat in cadrul cultului personalitatii in societatea comunista romaneasca. Legitimitatea liderului maxim este sporita exponential de elogiul adus de intelectuali si in special de artisti. Nimeni altul ca scriitorul nu se pricepe sa modeleze mai bine encomionul, sa flateze mediocritatea, sa aline complexele de inferioritate. Nicolae Ceausescu a reusit, cu concursul scriitorilor, sa ofere produsul …

Citeşte articolul

Cifra, litera si Cavalerul Muncii

Eroul muncii si scrisul Exista un domeniu de elevatie, dincolo de transfigurarea efortului istovitor, catre care eroul muncii paseste sfios. Intilnirea acestuia cu cartea, cu scrisul, este cum nu se poate mai sensibila. O problema delicata pentru scriitorul proletcultist rezolvarea acestei dileme: ce se intimpla cu cel care nu munceste cu bratele, pentru care efortul nu este direct, vizibil in imediat? Spre exemplu, activistul, …

Citeşte articolul