Gentleman şi om politic?!

În Etica politică a lui Mihail Manoilescu (1891-1950) se ridică o problemă interesantă şi mereu actuală. Sînt compatibile, în bătălia politică pentru putere, cele două atribute: gentleman şi politician? Voi cita aici ceea ce consideră autorul ca fiind trăsăturile definitorii ale omului politic: „cinste, sinceritate, curaj moral, credinţă faţă de principii, adică toată colecţia de calităţi morale înrudite între ele, care, la Atena, îl caracterizau pe kaloskagathos (pe omul de bine şi de distincţie), în Franţa pe l’honnête homme, iar în Anglia pe gentleman. Sîntem însă de îndată puşi în gardă, în sensul că acest atribut de gentleman constituie „un teribil handicap pentru omul politic în lupta sa pentru putere“. Am putea chiar spune, urmărind şi astăzi scena vieţii noastre politice, că între etica normativă, dezirabilă, şi manifestarea sa se întinde o distanţă ca de la Pămînt la Lună, deoarece, precizează autorul, „nu oricine poate fi, în acelaşi timp, gentleman şi om politic“. Modelul de comportament recomandat este preluat din sport (fair-play-ul), dînd ca exemplu boxul sau luptele de toate genurile, ori duelul, existenţa unor reguli cavalereşti fiind obligatorii. Iată că, peste veac, realităţile politice de la noi validează această stare de excepţie prin alegerea în fruntea Statului a lui […]