Gradina preotului Ilie de la Cotroceni

In ultimul patrar al secolului al XIX-lea si in primul deceniu al celui urmator a existat la Bucuresti o gradina mai artistica decit Cismigiul. Din pacate, marturiile despre ea sint rare, nu pentru ca era particulara, caci altele, precum cea a lui Eliad sau a lui Ioanid, par a fi fost, cam pe la aceeasi data, mai bine cunoscute. Acestea erau insa lasate spre petrecere publicului, de sarbatori, in timp ce gradina Preotului Ilie putea fi numai vizitata. In 1934 ea tinea deja de domeniul trecutului, iar D. Caselli, care o prezinta in nr. 140 al Gazetei municipale, la rubrica Bucurestii odinioara, nu mai are despre ea decit informatii livresti, preluate de la G.M. Ionescu si Al. Macedonski. Ce-i drept, ambele sint de prima mina, caci gradina era in plina splendoare in 1902, cind G.M. Ionescu publica Istoria Cotrocenilor. Mai mult, anumite amanunte continute in paginile respective, precum si extinderea capitolului ne fac sa credem ca insusi preotul furnizase date orale sau scrise pentru redactarea lor. De asemenea, Macedonski a vazut el insusi gradina, nu pe la 1913, cum credea Caselli, caci atunci era publicat textul in care autorul declara ca vazuse gradina cu mult inainte si nici macar nu […]