AMBIENT

„Arheologie“ la Sarmizegetusa

Pe vremea cind citeam in Povestiri istorice despre „trecutul glorios al patriei noastre“ si-am auzit de Dochia, de Decebal si de Traian si ne jucam „de-a dacii si romanii“, cu totul altfel imi imaginam cetatea Sarmizegetusa. Tineam cu dacii, evident, si-n sinea mea credeam cu strasnicie ca mai exista daci, ca n-au murit, ca stau ascunsi sub pietrele de la cetate. Stiam ca intr-o zi …

Citeşte articolul

CASE VECHI DIN BUCURESTI

Cartierele de blocuri construite din directivele lui Ceausescu, cel inspirat de comunismul asiatic, nu au nici o istorie. Si nici nu vor avea vreodata. Sortite sa se transforme in ghetouri sau sa fie dinamitate, aceste cartiere de cuburi uniforme si dizgratioase din beton armat nu au nici viitor. Si, din nou, nici nu vor avea vreodata. Pete sterile pe harta orasului, ele nu au decit …

Citeşte articolul

Cladirea din strada Dumbrava Rosie nr. 9

Cresterea accentuata a ritmului de dezvoltare a oraselor devine un fenomen predominant, mai ales incepind cu prima jumatate a secolului al XX-lea (caracteristica dependenta intr-o mare masura de cresterea numarului de locuitori: Bucurestiul, de exemplu, in 1824 avea 100000 de locuitori iar in 1912, 341321). In plus, se constata o puternica tendinta de modernizare, care genereaza o orientare cu un vizibil caracter occidentalizant: se studiaza …

Citeşte articolul

Casa Herescu

Puternicul avint de occidentalizare ce cuprinde tarile romane o data cu inceputul secolului al XIX-lea a dus la importante transformari sociale, economice si politice care si-au pus, inevitabil, amprenta si in creatia arhitecturala. Se manifesta astfel o din ce in ce mai accentuata preocupare pentru modernizarea oraselor, in special a capitalei, se alcatuiesc planuri de interventie in structura urbana, se traseaza marile axe de bulevarde, …

Citeşte articolul

Vila Desliu

Lucrarile de constructie la vila Desliu, aflata pe bulevardul Dacia, la nr. 54, au inceput in 1912 si au durat pina in 1914. In afara functiunii initiale de locuit, cladirea a gazduit la un moment dat Biblioteca Cehoslovaciei, iar din 1992 este sediul rezidential al ambasadorului Danemarcei la Bucuresti. Parcela pe care e construita casa are o formula dreptunghiulara si suprafata egala cu cele ale …

Citeşte articolul

Un calator in jurul lumii despre Bucurestii inceputului de secol

Richard Freiherr von und zu Eisenstein

In anul 1911, cavalerul Richard Freiherr von und zu Eisenstein purcede la o calatorie in cinci tari aflate in sud-estul monarhiei austro-ungare – era „cea de-a sasea calatorie in jurul lumii“ pe care o intreprindea, dupa cum noteaza el insusi in cuvintul de incheiere la insemnarile sale de calatorie*. Calatoria i-a purtat pasii prin Romania, Constantinopol, Asia Mica, Bulgaria si Serbia. Mai inainte el vazuse …

Citeşte articolul

CULTURA GRADINII IN BUCURESTI

Istoria mentalitatilor ne invata ca, pe linga cultura artistica, multe alte forme de cultura au modelat istoria spiritului uman: de pilda, cultura limbajului, a gesticulatiei, a vestimentatiei, a alimentatiei, a strazii sau – intre atitea altele – a gradinii. Cercetarile focalizate asupra acestor teme si domenii nu prisosesc deloc in traditia analizei socio-culturale romanesti. Exceptiile – de la C. Bacalbasa si Ionescu-Gion la George Potra …

Citeşte articolul

Gradini publice in Bucuresti

Bucurestiul a fost supranumit intr-o vreme orasul gradinilor. In secolul XIX, orasul de azi era un sat mai mare (cel putin asa era vazut de calatorii straini) scufundat in verdeata. Existau reminiscente ale vechilor codri, existau apoi plantatii viticole extrem de intinse. Livezile sau gradinile de zarzavat si micile gradini ale locuitorilor intregesc acest tablou. Nu in ultimul rind, erau proprietati “verzi” enorme ca …

Citeşte articolul

Gradina preotului Ilie de la Cotroceni

In ultimul patrar al secolului al XIX-lea si in primul deceniu al celui urmator a existat la Bucuresti o gradina mai artistica decit Cismigiul. Din pacate, marturiile despre ea sint rare, nu pentru ca era particulara, caci altele, precum cea a lui Eliad sau a lui Ioanid, par a fi fost, cam pe la aceeasi data, mai bine cunoscute. Acestea erau insa lasate spre petrecere …

Citeşte articolul

Despre gradini in secolul XIX

Ulysse de MARSILLAC “Nimic mai fermecator [...] decit gradina Cismigiu, de la 4 la 8 dimineata. De citiva ani, vegetatia, activata de caldurile verii si de terenul nemaipomenit de fertil, a devenit magnifica. Peluzele sint verzi si catifelate de i-ar umple de gelozie pe faimosii bulengrini din parcurile engleze. Parterele au flori superbe. Copacii sint stufosi si aleile umbroase. Cind briza matinala scutura toate …

Citeşte articolul

  • Agenda culturală

      Vezi toate evenimentele

    • Media

      Vezi media

    • Ultimul număr al revistei

      Descarcă revista
    • Carti
    • Depozitul de calculatoare
      • object(WP_Term)#13178 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }

      Cele mai citite articole

      Cele mai comentate articole

      Sorry. No data so far.

      Copyright © 2024. All Rights Reserved. Design and development by High Contrast