Holocaust si totalitarism comunist in textele de psihoistorie

As dori sa discut doua aspecte socio-istorice si culturale distincte, legate de eventuala comparatie comportamentala dintre nazism si totalitarismul comunist, pe care o consider – o spun din capul locului – indeajuns de riscanta pentru a nu o aborda decit strict analitic, cu titlu de ipoteza. Primul dintre ele are in vedere paradigma familiala a celor doua evenimente, adica modul in care cele doua sisteme, nazismul, respectiv totalitarismul comunist s-au raportat la centralitatea intrinseca pe care, in interiorul comunitatii, o reprezinta familia. Extrapolind distinctia dintre cele doua reactii, imi propun sa abordez cele doua sisteme – nazismul, respectiv totalitarismul – ca mecanisme de generare a unor marginalitati victimare: a evreilor si, in subsidiar, a tiganilor in cazul Holocaustului – ambele: marginalitati rasiale – si a contestatarilor in cazul Gulagului, adica o marginalitate preponderent ideologica si politica, fara componenta rasiala pe care o presupune victimizarea clasica, pornita din antisemitismul istoric, a evreimii. Sugestia metodologica prima pe care as dori s-o avansez este ca generarea marginalitatii victimare in cazul celor doua sisteme are la baza o diferenta esentiala privind tratarea relatiei imaginare dintre masculinitate si feminitate. in mod inevitabil, o asemenea distinctie antreneaza o dubla perceptie a temporalitatii obiectivate in social: una […]