Ștefan BORBÉLY

Umberto Eco: labirint, text, ceaţă

Nu trebuie să căutăm prea mult încadrarea tipologică de sine pe care o preconizează Umberto Eco. O circumscrie el însuşi, prin apartenenţa veselă la manierism. E vorba de un manierism ceremonios, plastic şi chiar onctuos pe alocuri, pornit din conştiinţa că lumea e prea plină, prea rotundă pentru a fi cuprinsă pe de-a-ntregul cu mintea debilă (de la debola, via Vattimo...) a omului. Atît de …

Citeşte articolul

Opt

Tema eseului de faţă o constituie una dintre dilemele recurente ale specialiştilor în etimologii sau ale internauţilor: cum se explică faptul că în majoritatea limbilor indoeuropene cuvîntul opt se află în imediata proximitate a cuvîntului care desemnează noaptea? Într-adevăr, similitudinile sînt surprinzătoare, după cum urmează: Engleză: eight/night Franceză: huit/nuit Franceza veche: oit-uit/noit-nuit Italiană: otto/notte Spaniolă: ocho/noche Olandeză, germană: acht/Nacht Germana veche (din care derivă ambele …

Citeşte articolul

Nici umbre, nici lumini

De regulă, noi asociem lumina cu partea bună, pozitivă a fiinţei noastre şi a cosmosului care ne înconjoară. Un om luminos – spunem – este unul drept, transparent, sociabil şi altruist, pe cînd unul cu întunecimi sau doar cu penumbre suscită în mod necesar neîncredere, precauţii îndreptăţite sau chiar repulsie. Citind partea de început a Vechiului Testament, adică acele secvenţe în care lumina se naşte, …

Citeşte articolul

De ce are Cenuşăreasa pantofiori de sticlă?

Toată lumea ştie, încă din copilărie, povestea clasică a Cenuşăresei: persecutată de o mamă vitregă haină, protagonista ajunge la muncile de jos, în bucătărie, e împiedicată să ia parte la balul prinţului şi e salvată de către o zînă, care o metamorfozează într-o fiinţă luminoasă, condiţionînd participarea ei la bal de părăsirea palatului regal înainte de miezul nopţii; fugind din braţele prinţului pentru a respecta …

Citeşte articolul

Octavian Paler: eseul ca disciplină a libertăţii

Aşa cum probabil sesizaţi, există o tensiune ireconciliabilă în interiorul titlului pe care l-am propus pentru prezenta portretizare. Ca realitate generică, libertatea nu poate fi „disciplinată“, ţinută în corzi strînse, făcută să existe împotriva nelimitării pe care substanţa sa o anunţă şi o conţine. Oamenii cu adevărat liberi, extaticii „despovărării“ în sens nietzschean nu ţin cont de disciplină decît în măsura în care pot …

Citeşte articolul

Geo Şerban – 80

Atunci cînd, într-o altă viaţă, am descins pentru prima oară în locuinţa din Mîntuleasa a lui Geo Şerban şi a Danielei, rafturile care gemeau de cărţi din sufrageria de primire erau înţesate de mici obiecte aduse de peste tot, semn că amfitrionul şi soţia sa au călătoria în sînge şi ştiu cum să transforme un spaţiu de locuit într-unul …

Citeşte articolul

Disfuncţii şi ipocrizii

A cîştigat Traian Băsescu pe merit alegerile prezidenţiale? Ne avantajează această alegere, în condiţiile în care programul său electoral prevedea în mod explicit reducerea numerică a clasei politice? Oare nu va duce această curbă de sacrificiu la ridicarea costurilor de intrare în Parlament, adică la diminuarea şanselor ca un om „de rînd“, fără sprijin material serios, …

Citeşte articolul

Ce nu a înţeles Emil Boc

Nu există, în aparenţă, nici o legătură între Gigi Becali şi Emil Boc, cu excepţia fatalităţii de a se fi născut în aceeaşi ţară. Cu toate acestea, psihoistoria indică una: ambii au devenit ţinte sacrificiale într-un moment de exasperare al psihologiei sociale. Diferenţa e că Emil Boc a căzut, în vreme ce Becali s-a discreditat doar moral, dar rezistă. Motivul rezidă în locul diferit pe …

Citeşte articolul

Matematica marasmului

Viaţa politică românească n-a ajuns încă, la 20 de ani de la Revoluţie, să funcţioneze ca un mecanism obiectiv, cu pîrghii de autoreglare bine definite, activate în momentele oportune. Multe decizii depind, în continuare, de psihologia fluctuantă a actanţilor politici, de capacitatea sau incapacitatea acestora de a înţelege sau de a suporta anumite fenomene. Mai sînt decrete care …

Citeşte articolul

Echinox 40

De fapt, dacă stăm să gîndim logic, cronologia din titlu reprezintă o inadvertenţă pioasă, abuziv retroactivantă: Echinoxul autentic, pentru a cărui celebrare s-au strîns la Cluj cam o sută de nostalgici, în zilele de 12 şi 13 decembrie ale anului trecut, a încetat să existe la sfîrşitul anului 2000, cînd Horea Poenar a preluat revista, purtînd-o într-o direcţie …

Citeşte articolul

Perceptii ale orasului funest in Antichitatea greaca

Eseul de fata isi propune sa discute perceptia funesta a orasului in Antichitatea greaca. Prima intrebare pe care ar trebui sa ne-o punem vizeaza insasi validitatea ipotezei de lucru: a existat sau nu o perceptie negativa a orasului in Grecia antica, atita vreme cit omul insusi si toate activitatile sale – inclusiv gindirea – se rostuiau pe atunci in functie de raportarea lor la cetate, …

Citeşte articolul

Calatorie in India (IV)

Pe urmele lui Mircea Eliade

La Kolkata (Calcutta), escapismul de tip colonial e chiar mai pregnant decit acela pe care l-am vazut la New Delhi, oras in care capitala a fost mutata la inceputul secolului al XX-lea, din ratiuni de centralitate geografica, dar si din dorinta de a se sugera continuitatea cu vechii moguli si legatura dintre mit si istorie, Krishna nascindu-se, dupa o traditie, in Mathura, prin care si …

Citeşte articolul

Calatorie in India (III)

Pe urmele lui Mircea Eliade

Participarea indiana la colocviul de la New Delhi e prestigioasa: multe nume mari, pe care le voi regasi si pe coperta unora dintre volumele expuse spre vinzare la standul din curte, unde se mai vind obiecte cu insemnele universitatii, produse delicat, cu simt estetic si discretie. imi spune Profesorul Batabyal, amfitrionul nostru, ca pericolul ideologic cel mare il reprezinta comunistii, foarte influenti in Kolkata, unde …

Citeşte articolul

Calatorie in India (II)

Pe urmele lui Mircea Eliade

La iesirea din aeroportul international New Delhi vinzoleala e de nedescris: sute de indieni bagareti isi ofera zgomotos serviciile, se agata de bratele celor sositi, le iau bagajele, trag turistii spre taxiuri sau ricse, negociaza locuri de cazare si vind harnic harti ale orasului pe care la punctele de informare din aeroport le gasesti gratis. Politia e peste tot, dar mai mult decorativa decit eficienta, …

Citeşte articolul

Calatorie in India (I)

Pe urmele lui Mircea Eliade

N-am crezut nicicind ca voi pune vreodata piciorul in India. Asa ca, in momentul in care Colegiul Academic al Universitatii „Jawaharlal Nehru“ din New Delhi a initiat un call for papers pe Internet pentru organizarea unui simpozion international menit sa celebreze centenarul nasterii lui Mircea Eliade in chiar tara pe care acesta si-a ales-o ca spatiu cultural de afinitate in tinerete, am raspuns provocarii cu …

Citeşte articolul

Criza scolii

Am corectat recent lucrari de literatura romana pentru concursul de titularizare pe post a profesorilor din citeva judete ale Transilvaniei (plus Banatul), concluziile fiind mai degraba amare decit optimiste: conformism ideatic si banalitate stilistica, lipsa de personalitate si stereotipii insuficient asimilate cu toptanul, plus o multime de greseli de ortografie sau de acord (!!!) in textele de examen (!!!) ale unor oameni pregatiti sa predea …

Citeşte articolul

Holocaust si totalitarism comunist in textele de psihoistorie

fragment

As dori sa discut doua aspecte socio-istorice si culturale distincte, legate de eventuala comparatie comportamentala dintre nazism si totalitarismul comunist, pe care o consider – o spun din capul locului – indeajuns de riscanta pentru a nu o aborda decit strict analitic, cu titlu de ipoteza. Primul dintre ele are in vedere paradigma familiala a celor doua evenimente, adica modul in care cele doua sisteme, …

Citeşte articolul

Burghezie si postmodernitate

Caius Dobrescu apartine unei tipologii de intelectual roman pe care numai deschiderea consulara de dupa decembrie 1989 l-a putut genera. Ea reitereaza intrucitva, intr-un alt context istoric si socio-cultural, tipologia studiosului ratacitor din perioada medievala, in care, pentru a deprinde toate tainele disciplinei pe care si-a ales-o, absolventul unei universitati anume o lua pe calea pribegiei academice, pentru a intilni maestri meniti sa-i rafineze studiul, …

Citeşte articolul

„Imaginea maghiarului in cultura romana“

In data de 28 aprilie, Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc a organizat, sub inaltul patronaj al Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucuresti, un colocviu international – nu de mare anvergura, dar substantial – dedicat „Imaginii maghiarului in cultura romana“ si invers. Din pacate, specialistii in cultura romana n-au prea onorat invitatia organizatorilor, motiv pentru care, de la un moment incolo, s-a si renuntat la …

Citeşte articolul

„Revansa“ democratiei

Dincolo de euforia granitelor deschise si a celor doua revelioane cu care presedintele Basescu si premierul Tariceanu au sarbatorit anexarea noastra de catre Uniunea Europeana, perioada care s-a scurs de la 1 ianuarie 2007 a fost marcata de un acut sindrom sacrificial la nivelul marii mase a populatiei din România. Oamenii au acuzat un profund sentiment de nesiguranta colectiva, derivat din convingerea ca aderarea noastra …

Citeşte articolul