Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
I se spune criza
- 08-07-2011
- Nr. 582
-
UN Cristian
- OPINII
- 12 Comentarii
În ultimele săptămîni, se încearcă, pe 4-5 bloguri cît de cît cuantificabile (hai, 10), pe 3-4 forumuri și pe Agenția de Carte, să se acrediteze ideea unei crize la USR. Sigur că, după această scurtă intervenție, mă voi trezi cu diverse etichetări. Dar pentru că, pînă acum, în Observator cultural au apărut multe dintre atacurile nemulțumiților, am simțit nevoia să spun: OK, dar de ce vedeți doar ceea ce vreți să vedeți? Poate că USR-ul, cu cei 2.500 de membri, are probleme. De identitate. Financiare. De imagine. Ca orice instituție. Totuși, la o privire echilibrată, cel puțin în ultimii trei ani, proiectele USR au luat o amploare greu de imaginat de cei care comentează pe la colțuri. Și, cu siguranță, aceste proiecte au evitat vedetele și veleitarii. Bogdan Crețu poate fi în inferioritate în comisia de validare a noilor membri. Întrebarea e de ce-a așteptat să se termine sesiunea de admiteri ca să-și dea demisia din comisie? Moda demisiilor cu cîntec și cu anunț public, lansată într-un articol nefericit din foarte multe puncte de vedere, publicat chiar în Observator cultural de Daniel Cristea-Enache, e cel puțin discutabilă. Ce alimentează, totuși, tensiunea, dincolo de discuția care vizează dosarele unor […]
Doamna Varan, daca nu erati o doamna ati fi meritat alt mesaj. Repet, nu ma cunoasteti, nu stiu cum va permiteti sa faceti afirmatiile de mai sus. Nu-mi vorbiti, va rog, de cariere si mai ales de inceput de cariera, am cunoscut multi impostori literari la viata mea (cata e ea). E absolut descalificant mesajul dvs si, repet, daca n-ati fi fost o doamna as fi fost foarte scurt. macar asa, sa pastram aparentele. Mi-e jena sa va raspund, nu pricepeti nimic si va considerati, probabil, indraptatita sa vorbiti/scrieti. In mod normal, un astfel de mesaj ar merita ignorat. dar pentru o doamna voi face o exceptie si-o sa spun: mediocritatea nu are sex, prostia nu doare, ignoranta nu are limite. Regret ca trebuie sa-mi pierd vremea raspunzand, din politetea, la asemenea ineptii.
@Domnule Cosma
Aşa cum vorbiţi şi scrieţi, semănaţi izbitor cu un vechil mustăcios, ieşind crăcanat şi cu mâinile în şolduri în poarta conacului (un conac faaalnic, cu ziduri înalte, de pe care pândesc mercenarii înarmaţi până în dinţi!) să întâmpine plin de importanţă, să certe şi să izgonească zdrenţăroşii de mujici – unii cu jalba în proţap, alţii cu rogojinile aprinse în cap – ce îndrăznesc să ridice nasul din ţărână, îşi dreg vocile sau chiar „vocalizează”….Sau poate că ameţit de primele succese de „homo novus” al literaturii române de piaţă, nu vă daţi seama că în scurta dvs. planare vulturească peste problemele \”nemulţumiţilor” (de-a căror energie risipită pe bloguri vă doare la inimă) se strecoară un fel de răţoire ciocoiască şi că unicul mesaj pe care doriţi să-l transmiteţi e: „Băăăă, nenorociţilor! Ce vreţi, băăă? Ce vă trebuie? Nu vă e bine?Hait! Las’ că vorbim noi la Consiliu… aşaaaa…când e şeful de post de faţă…etc, etc.”. În plus, încercaţi să minimalizaţi şi să jigniţi persoane şi personalităţi, amestecaţi de-a valma conflicte foarte diferite (şi le şi rezolvaţi dintr-un „condei”!)vă daţi aere teribile de cunoscător şi stăpân al situaţiei, iar pe de altă parte vreţi să fiţi şi popular, să vă „împrieteniţi” cu cei pe care nu-i consideraţi demni de respect şi ascultare.
E puţin ciudat acest comportament din partea unui oarecare, aflat abia la începutul carierei…Desigur că maestrul dvs. nu v-a spus că nu e chiar aşa usor să-ţi croieşti o păturică din(u) pielicelele scriitorilor români de azi şi că e nevoie de multă prudenţă în relaţiile interpersonale, dacă nu vrei cumva, într-un viitor impalpabil, dar previzibil, să reiterezi – în epoca Facebook – tragicul rol al vornicului Moţoc.
@Adrian Suciu. Nu exista o postare despre dvs in alta parte, astept link in caz contrar. Si da, am interes sa cunosc scriitorii romani cei mai importanti, sa lucrez intr-un mediu cat mai performant, fara veleitari si sa pot spune fara falsa modestie ca am o problema cu mediocritatea literara (fie ea si institutionala). Asta e interesul principal. Altfel nu are rost sa lungim povestea, nu avem interese comune, nu-mi place atacul la persoana, nu-l incurajez si nici nu-l accept sub nicio forma. Chiar daca exista libertate de exprimare, ca scriitor, existau alte forme, mult mai ok de a-l folosi. Sigur, e dreptul dvs. Pe mine nu m-ati convins dupa ce ati postat pe blog. Poate pe altii, mai avizati si mai imporanti.
@Adrian Suciu. Nu inteleg. Pe de o parte nu considerati ca sunt demn sa dialoghez cu dvs, pe de alta cereti explicatii. pe de o parte vorbiti despre drept statutar, pe de alta faceti miscarea abia dupa ce filiala Sibiu lua pozitie (nu discut interventia si tonul respectiv). De ce dreptul statutar nu vi-l revendicati inainte de acea reactie? Nu-mi puteti spune unde si ce sa postrez (in ce subsoluri si sub ce titulaturi), pentru ca exista inca libertate de exprimare (pe care o tot invocati). E cel putin ciudat sa ma acuzati de impostura morala (si maxima). Nu ma cunoasteti, n-are rost sa va raspund la asemenea aberatii. Nu pozez in nimic, incerc sa inteleg cum de se-ajunge la astfel de reactii la oameni care se pretind scriitori..
@O. Nmigean. Nu te supara, discutia e simpla. E o eroare povestea cu doua jurii (dar asta a stabilit Consiliul USR, e votul reprezentantilor). E o eroare ca romanul tau n-a fost in finala (n-am inteles insa de ce o parte dintre cei din juriul final au protestat, se puteau retrage definitiv. Se stia ca vor avea de optat dintre cartile selectionate de primul juriu. Nu poti protesta si in acelasi timp vota. Renunti sau accepti regula votata). Ce n-am inteles e de ce un premiu cu antecedente neplacute (lista premiilor USR e f lunga si plina de probleme) devine brusc ff credibil. Nu vad de ce sa te superi ca n-au fost in stare sa te nominalizeze. Asa ar trebui ca multi sa se supere si sa autosuspende. Da, se poate discuta despre utilitatea celor jurii, despre absente, dar pe suparari personale nu se decredibilizeaza un premiu (oricum am lua-o). Si, daca Bogdan Cretu tot vrea o Uniune de elita, de ce acceptati in juriu nume care nu va convin? De ce se crediteaza mediocritati ca sefi de filiale (nu dau nume)? E ciudat ca pana in 2011 sa se taca si cand lipseste o carte sa protestam. In rest, sigur, sunt de acord, cartea nu putea lipsi. Dar se puteau face lucruri pt a nu lipsi. Juriul final sa anunte autosuspendarea, discutarea reevaluarii primelor optiuni, erau multe lucruri simple de facut.
Draga Cristi, pentru o uniune de creatori, e preferabil (ca sa nu spun vital) ca premiile literare sa fie credibile. Am spus-o si repet, in actuala formula se vor alimenta pe mai departe confuziile. Ca sa nu zici ca sint de un pro domo obtuz, vin din nou, iata, cu \\\\\\\”propunerea constructiva\\\\\\\” fie de a se renunta la juriul asa-zis \\\\\\\”de nominalizare\\\\\\\”, fie de a-i limita atributiile la inaintarea unei liste consultative, deschise, la care juriul \\\\\\\”de decernare\\\\\\\” sa adauge toate titlurile pe care le crede de cuviinta, fie, aceeept, sa aiba loc o deliberare comuna a ambelor jurii, in urma careia sa fie decise nominalizarile. Mai trebuie sa adaug ca optez pentru un singur juriu, alcatuit din critici de autoritate, activi, la curent cu mersul literelor in patrie si, daca se poate, aiurea?
Cam despre asta ar fi totusi vorba, pe scurt.
Dle. un cristian, „maxima impostura morala” e sa pozati intr-un personaj obiectiv cita vreme d-voastra aveti interese directe in USR. Mentionati faptul ca aveti interese si, atunci, totul e in regula. In rest, avind in vedere ca am convenit sa traim fiecare dintre noi ca si cind celalalt ar fi murit, va rog sa pastrati schimbul de replici strict aici, in subsolul acestui text. Daca, asa cum faceti in acest moment, il scoateti in spatii exterioare acestui subsol, va promit solemn sa raspund cu aceeasi moneda! PS.. Tot nu mi-ati comunicat de unde cunoasteti raspunsul dlui. Horia Garbea la cererea mea, ca mie nu mi-a fost comunicat!
Ce sa mai discut cu dvs, care probabil credeti ca netul este un fel de radio, unde se trage cu urechea, precum spuneti?
Oricum, sunteti un ghiocel perfect in fata celor care va dau o paine.
PS Poate o sa ma ocup de felul in care v/ati racordati la banii publici, daca n-o sa am alte subiecte. Doar luati de la stat mai multi bani decat editura Academiei.
Domnule Petria, nu m-am legat de persoana dumneavoastra, ci de statutul pe care credeti ca-l aveti. Nu puteti vorbi din urechisme despre ceva despre care habar nu aveti (ci doar ati auzit sau citit pe niste bloguri). Mai mult, impaunarea asta deontologica despre care vorbiti (in calitate de ce?) e tipica pentru oameni cu probleme imaginare. Cat despre slugarnicie si deontologie gazetareasca, va rog sa ma scutiti. Nu ma mai comparati cu standardele dumneavoastra profesionale, ca nu am ambitia de a va concura soclul. Habar n-aveti ce vorbiti si nu e prima data, n-aveti nici macar proprietatea termenilor. (imi pare rau, nici literatura dumneavoastra nu-mi starneste si nu-mi va starni curiozitatea). V-ati trezit scriind din lipsa de altceva. Putem compara textul dumneavoastra cu al oricarui blogosferic pus pe harta. Un text oarecare al unui autor de la sute de km de poveste. De ce nu scrieti despre Campionatul Mondial de fotbal feminin, ca e tot aia? Nu prea-mi plac chibitii din principiu si m-am saturat sa tot vad specialisti in orice si, culmea, moralisti desavarsiti. Inteligenta cautati-o in alta parte, se pare ca nici aici n-ati gasit-o. Cautati-o in continuare, se vede ca lipseste.
Adi, n-are rost sa te enervezi. Insul este o perfecta exemplificare a ceea ce inseamna slugarnicie si lipsa de deontologie gazetareasca.
M-a distrat ca s-a legat de mine, dupa ce tocmai am publicat in „Observator Cultural” un articol despre tema. Oare textul mi-a fost cerut fiindcă „cu urechea pe net”, cum zice UN Cristian? Aici exista doua posibilitati- ori sefii lui UN Cristian nu stiu pe ce lume se afla ori tipul calca in gropi. Dar, dupa ce-a inventat trasul cu urechea pe net(!!!), nu cred ca s-a intalnit vreodata cu inteligenta.
Dle Adrian Suciu, e greu sa interzici scrierea sau pronuntarea unui nume. Considerati ce vreti, traim intr-o tara libera. Nu-mi pot imagina ce inseamna minima sau media impostura morala, daca un scurt material care rezuma o situatie tensionata inutil de texte si pretexte pe care le-ati scris si invocat pe blogul personal ajung la un nivel maxim. Nici nu pretind vreun raspuns din partea dumneavoastra, nu ma intereseaza (cu tot respectul) literatura pe care o scrieti (nici nu m-a interesat vreodata) si nici persoana dumneavoastra. Nici nu poate fi vorba vreodata despre o polemica (dumneavoastra sunteti scriitor, eu doar un personal literar auxiliar, nu trebuie sa va incurcati cu persoane nedemne de statutul dvs).
Stimate dle. un cristian, as dori sa-mi faceti placerea sa nu-mi scrieti sau sa-mi pronuntati numele. Consider articolul dvs. o maxima impostura morala si, in acelasi timp, nu va consider demn sa primiti un raspuns. Cel putin, nu din partea mea! O sa va anunt cind voi considera ca sinteti un posibil partener de polemica. Va anunt, doar, ca transferul meu la Bucuresti ESTE UN DREPT STATUTAR si ca n-am nevoie de protectia nimanui. stiu foarte bine sa ma apar singur! Pe de alta parte, eu n-am primit niciun raspuns de la dl. Horia Garbea. Chiar, sint curios, cum l-ati primit dvs. cita vreme la mine nu a ajuns???
Cred că acordați prea multă importanță unui subiect minor. Uniunea Scriitorilor și problemele ei interne sunt neimportante. În ceea ce privește demisia mea, lucrurile au fost cunoscute (Jean Dumitrașcu a comentat-o acum aproape doi ani într-un editorial), iar eu nu am vrut să-i dau vreo amploare. Lucrurile trebuie privite cu detașare și mult mai relaxat, eventual cu umor (cine mai are chef de așa ceva); nu aș dori ca despărțirea mea de această alcătuire abstractă să fie considerată ca parte a vreunui fenomen general de dezintegrare: nu mă interesează așa ceva. Mă simt mult mai bine de când nu sunt membru al USR decât atunci când eram și trebuia să explic celor care mă întrebau ce este aceea USR și ce vrea ea (eu cred că USR nu e nimic). Pe de altă parte, sunt ferm convins că dl Nicolae Manolescu nu se simte confortabil într-un context democratic, dar nici asta nu poate fi important (nu la porțile Orientului). Felicitări umbrei lui Corneliu Coposu care a înțeles asta foarte devreme și a susținut în 1992 pe altcineva pentru o operațiune care ar fi trebuit să schimbe în bine România. Dar asta era într-o altă lume. Păcat că n-a ieșit.