ICR si sindromul mesterului Manole

George Calinescu vedea in legenda mesterului Manole unul dintre cele patru mituri fondatoare ale culturii romane, evidentiind „conceptia noastra despre creatie, care e rod al suferintei“. Exista insa in societatea autohtona (nu doar in spatiul cultural) si un sindrom al mesterului Manole, conform caruia creatia personala si/sau de grup nu poate porni decit de la zero si este rodul suferintei… celorlalti (in primul rind adversarii politici sau culturali, dar si „victimele colaterale“, cei asociati – cu voie sau fara voie – cu „inamicul“). Pentru o persoana care ajunge sa detina o functie publica, acest sindrom s-ar traduce cam asa: daca vrei sa construiesti ceva, trebuie ca mai intii sa-ti aduci oamenii tai si sa darimati tot ceea ce au construit predecesorii vostri, indiferent daca este bun sau rau. Nu m-as fi asteptat pentru nimic in lume sa intilnesc sindromul mesterului Manole tocmai la Institutul Cultural Roman, preluat la inceputul anului de nimeni altul decit domnul Horia-Roman Patapievici. Recent, distinsul intelectual a hotarit, impreuna cu noua sa echipa, sa desfiinteze revista Cultura, cel mai bun produs de pina acum al ICR. Mai mult, redactorilor publicatiei li s-a promis raminerea in cadrul institutiei, dar dupa trecerea unui concurs care sa le dea […]