Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
În căutarea candidatului independent
Apel către toţi cei care vor să schimbe ceva în România
- 16-07-2009
- Nr. 483
-
Doina IOANID
- Focus
- 4 Comentarii
În urmă cu cîteva săptămîni, i-am luat un interviu domnului Pierre Housieaux despre patrimoniu, publicat între timp în numărul trecut din Observator cultural, care vorbea despre puterea alegătorilor în Franţa. o putere efectivă, care sancţionează: dacă nu eşti capabil, nu te mai aleg. M-am gîndit cu imensă tristeţe la situaţia de la noi. Da, avem constituţie, putem vota, dar sîntem nevoiţi să votăm de fiecare dată răul cel mai mic: am avut de optat între Vadim şi Iliescu, între Năstase şi Băsescu. La ultimele alegeri, cele pentru europarlamentari, nu m-am dus la vot. M-AM SĂTURAT SĂ VOTEZ RĂUL CEL MAI MIC. N-a fost numai un boicot al meu, personal. Mulţi nu s-au dus la vot din acelaşi motiv. Absenteismul trebuia să fie un blam moral pentru politicieni, o palmă care să-i aducă la realitate. Dar îmi dau seama cu şi mai mare tristeţe că el este complet ineficient şi steril. Marea masă a românilor, amorţită, îndopată cu mici, mituită cu făină, ulei şi cîţiva euro s-a dus totuşi la vot. Aşa că n-am făcut nimic, n-am rezolvat nimic, am rămas cu blamul. Iar politicienilor nu le pasă. Am fi vrut să-i usture… Nu mai pot ei de blamul nostru, […]
Indiscutabil, autoarea artoclului are dreptate. Atit partidele, cit si asa-zisa societate civila, adica institutiile care pretind ca o reprezinta, s-au compromis complet si ireversibil. Toti tintesc ciolanul, nimic altceva. De aceea numai legatura de suflet de la om la om, de la o comunitate la alta, ocolind partidele, structurile puterii si persoanele legate intr-un fel sau altul cu acestea pot asigura izbinda rivnita. Nu e simplu deloc, dimpotriva, dar alta solutie mai potrivita deocamdata nu se vede. Trebuie insa gasit mijlocul adecvat care sa dea startul si calea sigura de urmat.
Un popor este dupa cum e organizat si condus, si isi pune conducatorii prin discernamantul care astfel i-a fost facut – cerc care nu se rupe decat prin radicale si oportune reforme asupra viciozitatii. Nu un sistem cu altul aveam de schimbat dupa ’89 – bolsevismul comunist metamorfozandu-se majoritarist, in aceeasi conditionare. Existau semne suficiente ca religia sistemica este incapabila prin cele trei valori sa mai sustina inevitabila si inedita constructie a lumii globale.Numai structura de rezistenta a unor culturi identificate prin ireductibilitatea lor ca fundamentale – trans-sistemica – poate suporta uriasa complexitate. Si cum se razbuna ratarea! Ca si comunismul, consumismul a pus aceeasi bomboana ateista pe coliva rotunjita de crestinismul care si-a zadarnicit marea reforma,regenerarea. Neanticipand-o, schimbarea a devenit prabusire, si nu-i numai morala, ci esentiala in sens filozofic, religioasa.
Sfântă Naivitate!
Oricine ar fi .. ii plâng de milă!
Acest neam este făcut să-şi devroze fii, precum Saturn copii.
jocurile sunt facute, nu s-a nascut acel candidat visat, poate monarhia?