În căutarea literaturii

„Cuvîntul este a patra dimensiune a mea.“ Clarice Lispector   S-a spus despre ea că arată ca Marlene Dietrich şi scrie ca Virginia Woolf, a fost comparată cu Kafka, Joyce sau Borges, iar cărţile sale, de la romanul de debut, apărut pe cînd autoarea avea doar 23 de ani, Aproape de inima vijelioasă a lumii (1943), şi pînă la cel din urmă text pe care l-a scris, Ora stelei (1977), au fost considerate, pe rînd, capodopere şi au fost interpretate din cele mai diverse perspective. Este vorba, desigur, despre Clarice Lispector, scriitoarea născută în Ucraina, în 1920, şi stabilită în Brazilia, împreună cu familia sa, la începutul anilor ’20. Devenit în scurtă vreme cel mai celebru şi cel mai citit roman al său (poate şi pentru că, spre deosebire de Patimile după G.H., de pildă, unde formula experimentală era dusă pînă la ultimele consecinţe, aici avem de-a face, cel puţin aparent, cu o naraţiune mai uşor de urmărit de către cititor), Ora stelei (A hora da estrela), apărut în chiar anul morţii autoarei, a fost definit chiar de către aceasta, în singurul interviu televizat pe care l-a acordat vreodată, drept „povestea unei fete care era atît de săracă, încît se hrănea […]