În spiritul timpului

Un majorat se serbează în cluburi, cu tequilla şi whisky stinse cu bere sau cu energizante, cu mulţi decibeli în boxe şi cu ritmuri asortate. Împlinirea a 18 ani de viaţă impune cîteva schimbări fundamentale de statut social, printre care (nu neapărat în ordinea importanţei lor) dreptul de a şofa, de a vota, de a obţine permis de portarmă la pachet cu obligativitatea de a deveni responsabil legal de propriile acţiuni. Festivalul Naţional de Teatru (FNT) a ajuns la majorat. Slavă Domnului, fără sincope, cu continuitate, cu mai mulţi părinţi iubitori, ceea ce, în agitata societate românească a ultimelor decenii, constituie în sine un merit. De majorat, FNT a primit cadou un nou selecţioner, pe criticul de teatru Cristina Modreanu, care i-a organizat o ediţie caracterizabilă prin alura tinerească, modernă. Pe măsura vîrstei. După o altă cutumă a locului, încă înainte de a suna gongul inaugural, lumea teatrală autohtonă s-a împărţit în tabere şi în grupuscule, care de lăudători necondiţionat, care de demolatori vehemenţi. Că de ce aia, şi nu ailaltă, că de ce ăla, şi nu celălalt? Nimic uimitor ori îngrijorător aici, căci diversitatea de opinie şi, mai ales, felul în care o spui fac lumea noastră atît de […]