O societate cu adevărat civilizată nu limitează sub nici o formă capacitatea şi dorinţa de muncă a cetăţenilor săi, nu blochează intenţiile lor de exprimare în plan public, nu culpabilizează actul de creaţie, nu instituie amenzi asupra beneficiilor de pe urma operei, nu asimilează invaliditatea sau dizabilităţile cu neantul şi se fereşte, în actele sale normative, de formulări dezumanizante, inumane sau antiumane.
Din nefericire, asemenea grave carenţe, practic, vicii, ale legislaţiei şi administraţiei din ţara noastră ies la iveală odată cu cazul doamnei Laura Ioana Florescu.
Florescu I. Laura Ioana, născută Ciorăscu, la 1 mai 1979 în Iaşi, domiciliată actualmente în oraşul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, diagnosticată cu scleroză degenerativă în plăci, încadrată o perioadă în gradul 2 de invaliditate, apoi în gradul mai puţin sever 3, este autoarea volumului de versuri Poezii pentru văduve, Editura Herg Benet, Bucureşti, 2016. Orfană de mamă și cu tatăl plecat la muncă în străinătate, doamna Florescu locuieşte în casa bunicii, încălzită cu lemne şi fără apă curentă. În urma publicării acestui volum şi a încasării din partea editurii a drepturilor de autor în valoare de 230 lei, autoarei i s-a cerut de către Casa de pensii Suceava înapoierea către stat a sumei de 520 lei, reprezentînd valoarea pensiei minime garantate la care are dreptul.
Așadar, în România anului 2017, efortul creativ asimilabil drepturilor de autor, cel prin care se produce o operă de artă, prin care se realizează o invenţie etc., nu-i este îngăduit persoanei cu invaliditate fără consecinţe severe. Poate să creeze gratis, să inventeze fără nici un fel de cîştig şi niciun fel de recunoaştere, dacă doreşte să nu-şi piardă pensia de boală (invaliditate). Chiar dacă aceasta este mai mică decât pensia minimă garantată, nu poate crea şi inventa fără să piardă acest venit, după cum se întîmplă concret în cazul d-nei Laura Ioana Florescu. În termenii Codului penal, s-a ajuns la o formă de incriminare a actului de creaţie artistică.
Decizia casei de pensii Suceava încalcă însă mai multe legi în plină vigoare. Înainte de toate, calcă în picioare Legea nr. 221\2010 care este de fapt Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România la 26 septembrie 2007 şi intrată în vigoare la 3 mai 2008, promulgată ca Legea nr. 221 la 26 noiembrie 2010. Încă din Preambul, aceasta arată că: „h) „discriminarea oricărei persoane pe criterii de dizabilitate este o încălcare a demnităţii şi valorii inerente a omului“.
Convenția ONU, Legea 221\2010 în România, are grijă să definească discriminarea pe criterii de dizabilitate drept „orice diferenţiere, excludere sau restricţie pe criterii de dizabilitate, care are ca scop orice efect de diminuare sau prejudiciere a recunoaşterii, beneficiului ori exercitării, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu“.
Alte acte normative din care reiese încălcarea drepturilor omului în această speţă sînt: Legea nr. 448\2006, republicată, pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap, O.G. 137\2000, republicată, privind Prevenirea şi sancţionarea Discriminării, Legea drepturilor de Autor, Codul Muncii etc.
În aceste condiții, PEN România consideră că trebuie acționat fără întîrziere pentru:
- separarea activităţilor recunoscute prin Legea Drepturilor de Autor de cele presupunînd angajare în muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.
- impozitarea veniturilor obţinute de persoanele cu dizabilităţi din activităţi presupunând drepturi de autor numai prin impozitul pe venitul global.
- eliminarea din actele normative şi administrative a oricărei prevederi ce culpabilizează, minimalizează, subevaluează, distorsionează sau ignoră ca muncă actul de creație artistică şi ştiinţifică.
O analiză detaliată a situației, elaborată de poetul, romancierul, eseistul și expertul în domeniul drepturile persoanelor cu dizabilități Radu Sergiu Ruba, membru PEN-România, este disponibilă pe site-ul nostru www.penromania.ro. Precizăm că PEN România își asumă diagnosticul legislativ și instituțional și soluțiile formulate în această analiză și le va include în forma extinsă a prezentului protest pe care o va înainta oficial tuturor instituțiilor în drept.
PEN România