INTERSECŢII. Cîteva observaţii despre noţiunile de „complexitate“ şi „multiculturalism“

În prima săptămînă a lunii noiembrie va avea loc, la Universitatea din Ottawa, o miniconferinţă pe tema „Trans-inter-multiculturality, trans-inter-multidisciplinarity and plural Americas“. Iniţiativa este a profesorului Patrick Imbert, care se ocupă, de multă vreme, de problema multiculturalismului atît în planul teoretic, cît şi în cel aplicat. Canadienii cred în multiculturalism şi depun mari eforturi pentru a-l implementa în cotidian. Înţelegerea fenomenului se bazează, în mare măsură, pe conceptele de „incluziune“ şi „excludere“: Imbert a scris un lung eseu pe această temă, intitulat Theories of Inclusion and Exclusion in Knowledge-Based Societies (University of Ottawa, 2008). Cînd ne-am întîlnit cu aproape un an în urmă, i-am atras atenţia că ceea ce îmi părea a lipsi din interpretările sale teoretice – bazate, în mare măsură, pe o idee elaborată de René Girard, aceea a unui „mimesis of appropriation“ – este discuţia dimensiunii complexe a multiculturalismului. Recunoaşterea acestui fapt necesită însă şi o regîndire a metodologiilor folosite în analizele teoretice ale fenomenului. Aşa am ajuns la discuţia despre cele trei posibile metode de abordare: inter-, multi- şi/sau transdisciplinare.   În aceste domenii, ideile mele s-au conturat, din ce în ce mai clar, în ultimii zece ani, de cînd, într-un curs predat la Universitatea Ebraică […]